IICCMER cere urmarire penala pentru fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sarat, Alexandru Visinescu
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marti, Parchetului de pe lânga Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti începerea urmarii penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.
„IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmaririi penale împotriva fostului comandant al închisorii Râmnicu Sarat, pentru omor deosebit de grav – pentru ca a comis acte de barbarie, pentru ca nu poate fugi de responsabilitate si pentru ca una dintre obligatile fundamentale ale unui stat european democratic este de a-si ocroti cetatenii sub autoritatea legii”, a declarat, marti, presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.
Muraru a explicat ca faptele savîrsite de Visinescu sunt de o gravitate deosebita.
„Practic, toti detinutii politici închisi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sarat au fost torturati fizic si psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului. Toate dovezile noastre, fie ca este vorba despre marturiile fostilor detinuti politici, de amanuntele oferite de catre fostii subalterni sau de documentele din arhive, arata ca Alexandru Visinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sarat în timpul mandatului sau”, a mai spus presedintele executiv al IICCMER.
Astfel, în urma investigatiilor desfasurate în ultimele luni de catre reprezentantii institutului, au fost identificate mai multe probe ce indica faptul ca, în perioada în care lt.-col. (r.) Alexandru Visinescu (88 de ani, în prezent) a îndeplinit functia de comandant al penitenciarului Râmnicu Sarat, respectiv 1956-1963, detinutii politici au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur.
„Regimul de detentie poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la conditiile inumane de detentie, care au dus în final la decesul unor detinuti politici aflati în executarea pedepselor privative de libertate în aceasta închisoare”, a precizat presedintele IICCMER, care a explicat ca, simultan cu denuntul penal, institutul a transmis Parchetului probele referitoare la activitatea lui Visinescu, probe care constau în câteva sute de documente de arhiva si marturii.
Potrivit presedintelui excutiv al IICCMER, regimul de exterminare pus în aplicare de lt.-col. (r.) Visinescu este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor si a îngrijirilor medicale, pedepsele aplicate pentru abateri de la regulament si, nu în ultimul rând, prin decesele survenite.
„Conditiile de viata din penitenciarul Râmnicu Sarat au creat premisele aparitiei unor afectiuni deosebit de grave, rezultate în câteva cazuri cu decesul detinutilor, probând natura abuziva si tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. Alexandru Visinescu. Aspectul de ferocitate reiese din relatarile supravietuitorilor despre regimul de teroare condus de Visinescu. Cele descrise în legatura cu izolarea completa a detinutilor, precum si în legatura cu bataile pe care le primeau detinutii în mod frecvent si fara un motiv anume, subliniaza înca o data cruzimea cu care detinutii politici erau torturati fizic si psihic”, a mai aratat Andrei Muraru, precizând ca regimul impus nu oferea sub nici o forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, aducând astfel grava atingere dreptului la viata ca drept fundamental al omului.
În calitate de comandant de penitenciar, potrivit Regulamentului de functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor (DGP), Alexandru Visinescu, era direct responsabil de „viata detinutilor”, iar ansamblul conditiilor de detentie era organizat „sau cel putin tolerat” de catre acesta, Visinescu fiind singura persoana în masura sa ia decizii în ceea ce priveste conditiile de detentie, arata IICCMER.
Reprezentantii institutului au mai aratat ca între anii 1956 si 1963, la Râmnicu Sarat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat (Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Placinteanu, Victor Radulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu), cauzate de: colaps cardio-vascular, insuficienta circulatorie cerebrala, hemoragie cerebrala sau afectiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil – asa cum rezulta din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutritiei.
De asemenea, IICCMER a depus la Parchet plângerile detinutilor legate de tratamentele primite, asa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plângeri pentru care au primit zile de izolare), ca marturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.
Înainte de a fi numit în functia de comandant al penitenciarului Râmnicu Sarat, Alexandru Visinescu a detinut pozitii în sistemul penitenciar, activând în unitatile carcerale Mislea si Jilava, la începutul anilor ’50.
Visinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autoritatilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sarat l-a propulsat pe fostul comandant în functia de inspector în cadrul aparatului central al Directiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 si 1976 a detinut functii de conducere în cadrul închisorilor Ploiesti si Ilfov si a predat la scoala de subofiteri de penitenciare.
Potrivit cadrului legal de functionare, institutul este abilitat sa efectueze investigatii stiintifice cu privire la crimele, abuzurile si încalcarile drepturilor omului pe întreaga durata a regimului comunist si sa sesizeze organele în drept.
Potrivit IICCMER, Alexandru Visinescu este primul dintr-o lista cu 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat functii în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 si 99 de ani si locuiesc în România.
Proiectul prin care sunt deconspirate faptele acestora este realizat de IICCMER în parteneriat cu Gândul.
Presedintele executiv al IICCMER a precizat ca în perioada urmatoare va fi prezentat cel de-al doilea caz investigat, respectiv cel al unei persoane care ar fi vinovata de moartea a peste 40 de detinuti, în cîteva luni, alti 40 de supravietuitori fiind identificati. Aurelia Alexa, Roxana Alexe, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!