Romanii vor putea opta pentru tratamente medicale in strainatate, dar serviciile vor fi decontate la preturile din tara. Vezi conditiile
Românii ar putea opta pentru tratamente medicale în strainatate, spre sfârsitul anului, dupa transpunerea în legislatia nationala a Directivei 24/2011 privind asigurarea asistentei medicale în statele membre ale Uniunii Europene, însa serviciile vor fi decontate la valoarea celor din tara.
Directiva stabileste norme pentru facilitarea accesului asiguratilor unui stat membru al UE la asistenta medicala acordata pe teritoriu unui alt stat membru. Asistenta medicala, se arata în drectiva, înseamna servicii de sanatate furnizate pacientilor de catre cadrele medicale pentru: evaluarea, mentinerea sau refacerea starii lor de sanatate, inclusiv prescrierea, eliberarea si furnizarea de medicamente si dispozitive medicale.
„Daca aplicam directiva, marele avantaj este ca nu va mai fi nevoie de autorizare prealabila decât pentru tratamentele scumpe sau care implica o spitalizare pe timp mai îndelungat. Prin urmare, toate tratamentele medicale care se vor face în strainatate se vor putea face fara a fi nevoie de aprobarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sau a Ministerului Sanatatii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, presedintele CNAS, Cristian Busoi.
Potrivit presedintelui CNAS, la solicitarea asiguratului si pe baza documentelor justificative atasate – documente medicale din care sa rezulte serviciile medicale de care a beneficiat acesta, facturi, chitante -, casa de asigurari de sanatate ramburseaza contravaloarea serviciilor medicale acordate si platite de acesta, la nivelul tarifelor din România. Rambursarea se poate face numai în situatia în care serviciul medical acordat într-un stat membru si achitat de catre asigurat face parte din pachetul de servicii de baza din sistemul de asigurari sociale de sanatate din România. Având în vedere faptul ca în România, tariful pentru un serviciu medical acordat în regim de spitalizare continua difera de la un spital la altul, rambursarea se face la nivelul tarifului cel mai mare care se poate deconta în România pentru acelasi serviciu medical.
Presedintele CNAS a explicat, în acelasi context, si un aspect legat de costuri ce ar putea fi în defavoarea pacientilor din România.
„Partea ce ar putea sa fie în defavoarea cetatenilor români este aceea ca nu vom mai plati la costul real din strainatate, asa cum se întâmpla astazi pe formularele E112, ci pâna la nivelul la care ar fi costat respectivul tratamentul respectiv în România. De exemplu, o operatie de glaucom la Spitalul General din Viena costa echivalentul a 7.403 de lei, însa, în Româna, pacientul va fi primi 3.633 de lei. Un RMN de coloana vertebrala fara substanta de contrast costa în ambulatoriu, într-un cabinet medical de radiologie din Germania, echivalentul a 1.032 de lei, dar în România îi vor fi decontati doar 300 de lei. De asemenea, pentru 15 sedinte de radioterapie la Institutul de Oncologie St. James din Marea Britanie. un român plateste echivalentul a 49.581 de lei, iar la revenirea în tara va primi doar 1.455 de lei. Un CT cranian în ambulatoriul Centrului Medical Budapesta costa 520 de lei, iar în tara pacientul va primi 88 de lei”, a precizat Busoi.
Odata cu aplicarea directivei transfrontaliere, va fi organizat un punct national de contact, unde va fi o lista de tarife pentru diverse servicii în spitale din tara si din strainatate.
„Va fi o lista clara, transparenta public si usor de accesat, care va fi baza de referinta pentru calculele celor care vor decide sa mearga sa se trateze în strainatate”, a adaugat presedintele CNAS.
Întrebat daca sistemul sanitar românesc ar putea fi în pericol dupa transpunerea în legislatia nationala a directivei europene, întrucât un numar mare de pacienti ar putea pleca sa se trateze în strainatate, Busoi a raspuns negativ. „Directiva nu poate prezenta risc pentru sistemul sanitar din România, întrucât pacientul trebuie sa plateasca în strainatate costul interventiei si apoi sa astepte decontul. Preturile foarte mari din strainatate pentru anumite tratamente sau interventii va fi un obstacol pentru ca românii sa se trateze acolo. Din pacate, acum, foarte multi români îsi platesc din buzunar tratamentele, însa nu toti pot plati. Cetateanul român merge, face prestatia, îsi plateste, vine cu factura înapoi si cu documentele îsi primeste banii pâna la nivelul la care ar fi în România. Faptul ca pot recupera o anumita parte din bani este un avantaj”, a spus Busoi.
Mai mult, presedintele CNAS vede si oportunitatea Directivei UE pentru România.
„Eu sper sa fie si o foarte buna oportunitate pentru noi. Nu vad de ce pacientii din UE nu ar veni în România la o clinica de stat sau privata. Ar plati mai putin, iar sistemul lor le-ar rambursa acel cost. Si ma gândesc la acele tari europene care, poate, au sisteme de sanatate mai bune decât în România, dar care au liste de asteptare lungi pentru anumite prestatii medicale. În Marea Britanie, spre exemplu, daca vrei o investigatie din zona radiologiei – RMN, CT – si nu esti o urgenta majora, timpul de asteptare poate fi foarte lung. Nu ma astept ca în perioada urmatoare sa fie un aflux de cetateni straini care sa se trateze în România. Dar, încet-încet, îmbunatatindu-ne serviciile si comunicarea, poate fi o mare oportunitate pentru noi”, a adaugat presedintele CNAS.
Potrivit lui Busoi, în acest an au fost alocate de la buget 290 de milioane de lei pentru plata unor servicii medicale în strainatate. „Nu sunt toate din 2013, mai sunt si din anii trecuti. Numai în 2012 au fost peste 1.300 de români care au plecat cu formularul E112, S2 în varianta noua”, a precizat Cristian Busoi.
Întrebat care va mai fi rolul cardului european dupa aplicarea directivei transfrontaliere, presedintele a explicat ca respectivul document va fi utilizat numai pentru urgente medicale.
„Cardul european de sanatate emis de CNAS este utilizat numai pentru urgente si necesitati majore. Cardul european de sanatate este gratuit si ramâne gratuit. Daca vorbim de spitalizare îndelungata, daca vorbim de tratamentele foarte scumpe, atunci pacientul trebuie sa ceara o autorizare prealabila. Probabil ca va fi un formular similar cu E112”, a spus Busoi
România trebuie sa transpuna directiva UE pâna în 25 octombrie Apoi, vor fi create punctul national de contact si lista de tarife din România, dar si lista de furnizori din tara si din strainatate. Astfel, spre sfârsitul acestui an, românii si strainii ar putea beneficia de efectele directivei. Elvira Gheorghita, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!