Despre insolventa, insolvabilitate si faliment
Începând din anul 2008 pâna în prezent, numarul firmelor care au intrat în insolventa se apropie de 100.000. Trebuie mentionat însa faptul ca, insolventa nu este sinonima cu falimentul si ca exista numeroase firme care prin reorganizare au reusit sa îsi plateasca datoriile scadente si chiar sa îsi extinda domeniile de activitate.
Insolventa reprezinta acea stare a patrimoniului unei persoane care se caracterizeaza printr-o insuficienta a lichiditatilor necesare în vederea acoperirii pasivului (datoriilor). Aceasta nu se confunda cu insolvabilitatea care reprezinta o stare a patrimoniului caracterizata prin existenta unui pasiv mai mare decât activul.
Cu privire la insolvabilitate, noul Cod civil mentioneaza unele restrictii privitoare la persoanele insolvabile (ex. art. 12 alin. 2 care prevede faptul ca persoanele insolvabile nu pot face acte cu titlu gratuit), însa nu despre asta vroiam sa va vorbesc. Vroiam sa va povestesc despre modificarile aduse în domeniul insolventei prin proiectul de Cod al insolventei elaborat de Ministerul Justitiei, proiect care va fi pus în dezbatere publica la începutul lunii august, urmând ca în septembrie actul sa fie definitivat, pe baza propunerilor primite din partea institutiilor implicate si sa fie prezentat Guvernului. Acest cod urmareste prevenirea practicilor frauduloase constând în sustragerea unor bunuri de la procedura insolventei.
Conform proiectului noului Cod al insolventei, persoanele care au generat insolventa firmei ar putea plati datoriile din propria avere. De asemenea, acestea nu vor mai avea dreptul sa ocupe pozitia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data pronuntarii hotarârii judecatoresti definitive de atragere a raspunderii administratorilor. În practica se întâmpla de multe ori ca o persoana sa îsi deschida o noua firma, înainte de declansarea insolventei la firma al carui administrator a fost ani de zile si sa foloseasca bunurile firmei aflate în insolventa, pe baza unor contracte de închiriere cu valoare modica încheiate înainte de declansarea insolventei. Prin urmare, debitorul foloseste bunurile firmei aflate în insolventa pe perioada insolventei si în consecinta nu are niciun interes sa încerce salvarea firmei aflate în insolventa. Angajarea raspunderii administratorilor si interdictia de a mai administra alte companii pe o perioada de 10 ani, ar putea reprezenta o masura care sa sporeasca interesul administratorilor în reorganizarea firmei. Acestea sunt doar doua dintre schimbarile majore pe care noul Cod al insolventei le propune.
În ceea ce priveste sfera persoanelor a caror raspundere poate fi angajata pentru intrarea în insolventa, acest cod stabileste ca judecatorul sindic ar putea dispune plata integrala sau partiala a pasivului de catre membrii organelor de conducere sau de supraveghere sau de orice alte persoane din cadrul societatii care au contribuit la starea de insolventa.
Raspunderea acestor persoane poate fi angajata daca starea de insolventa a fost creata prin folosirea bunurilor sau creditelor firmei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au facut acte de comert în interes personal sub acoperirea firmei; au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, la încetare de plati; au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul firmei ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura firmei fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati; au platit sau au dispus sa se plateasca, în luna precedenta încetarii platilor, cu preferinta, unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
Codul insolventei urmareste protejarea creditorilor la începutul procedurii în sensul ca debitorii vor putea cere insolventa doar daca valoarea creantei este de minim 90.000 lei. La acest moment, debitorii pot cere insolventa indiferent de cuantumul datoriilor. Creditorii vor putea cere insolventa debitorilor într-un termen de 30 zile, adica de 3 ori mai scurt decat cel actual.
Noul cod urmareste maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori a datoriilor, asigurarea unui tratament corect în ceea ce priveste creditorii de acelasi rang, limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata în cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant având ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata între parti sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare.
Codul urmareste de asemenea, sa egalizeze regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre creditor si debitor, deoarece în prezent, cererea debitorului este judecata în 5 zile, iar cea a creditorului într-un termen mult mai lung, astfel încât procedura este deschisa în baza cererii debitorului, care într-un fel „controleaza” perioada de început. Potrivit Codului insolventei, cererile creditorilor vor fi atasate la cererea debitorului si vor fi solutionate în acelasi termen, de 5 zile.
Codul se va aplica si regiilor autonome, având în vedere ca la acest moment nu exista alte reglementari cu caracter special care sa se refere la insolventa acestora.
Cu toate ca proiectul Ministerului Justitiei rezolva o serie importanta de probleme generate de actualul cadru normativ în domeniul insolventei, cred totusi ca ar trebui avuta în vedere reducerea la 5 zile a termenului de solutionare a cererii de insolventa si pentru ipoteza în care doar creditorii depun cererea de insolventa. În fond, finalitatea si efectele insolventei, o data declansata sunt aceleasi indiferent de persoana care a solicitat-o, prin urmare nu se justifica stabilirea unor termene diferite de solutionare în functie de calitatea persoanei care depune cererea.
Mai mult în ceea ce priveste Codul insolventei, cred ca ar trebui sa ne inspiram din state precum SUA sau Grecia în ceea ce priveste medierea litigiilor de insolventa, cu precadere în etapa redactarii planului de reorganizare. Si fiindca v-am povestit despre etapa redactarii planului de reorganizare noul cod aduce unele modificari de substanta în acest domeniu. Actualul cadru normativ permite adoptarea unui plan de reorganizare chiar si cu acordul creditorilor a caror creante însumate reprezinta doar 1% din masa credala, deoarece votul se face pe clase de creditori. Potrivit noului Cod al insolventei, pentru adoptarea unui plan de reorganizare, vor trebui îndeplinite cumulativ atât conditiile referitoare la aprobarea planului de reorganizare de catre anumite clase de creditori, cât si conditia ca acei creditori care au aprobat planul sa aiba creante însumând un procent de cel putin 30 % din masa credala.
Interesul creditorilor este sa-si recupereze sumele într-un timp cât mai scurt si nu sa procedeze la executari silite pe banda rulanta si scoaterea la licitatie a unor imobile greu de valorificat în perioada de criza, drept pentru care sunt de acord cu opinia exprimata de Ministerul Justitiei prin intermediul secretarului de stat Florin Aurel Motiu, în sensul ca avem nevoie de adoptarea cât mai urgenta a proiectului privind insolventa persoanelor fizice, în domeniul litigiilor de dreptul consumului (cum este de exemplu în Franta sau Germania) si nu numai.
În ciuda crizei, românii nu si-au pierdut optimismul, în acest an fiind înmatriculate 71.904 de societati, în scadere cu doar 0,6% fata de anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comertului, respectiv 19.361, în crestere cu 9% fata de 2012. Un numar mare de înmatriculari de firme a fost consemnat si în domeniul agriculturii, silviculturii si pescuitului (17.021) si cel al activitatii profesionale, stiintifice si tehnice (6.026).
Cu toate acestea, cred ca trebuie sa gasim solutii eficiente de stimulare a economiei, în conditiile în care numarul companiilor care au intrat în insolventa în anul 2012 a fost de 16.400 si numai în perioada ianuarie-mai a acestui an, au intrat deja, sub incidenta legii insolventei, 8.821 firme.
Material realizat cu ajutorul Georgianei Bogdasievici, studenta în anul III la facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti. Alina Gorghiu, adevarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!