Ce surprize aduce mediului de afaceri, Codul insolventelor?
În septembrie, Codul insolventei ar putea ajunge pe masa Guvernului, iar specialistii spera ca pâna la finele acestui an sa intre deja în vigoare. Apar modificari semnificative, majoritatea orientate înspre limitarea posibilitatilor ca insolventa sa fie utilizata abuziv. O alta parte vizeaza egalizarea drepturilor creditorilor cu cele ale debitorilor.
Modificarile aduse celor doua coduri civile, precum si explozia din ultimii ani a insolventelor nu puteau sa nu duca la schimbarea legislatiei insolventei, sustin specialistii. Astfel, a aparut ideea construirii primului Cod al insolventei din Europa. O prima forma a documentului este acum gata si se pregateste sa ajunga pe masa Guvernului dupa o perioada în care va sta, pentru consultare, pe site-ul Ministerului Justitiei. Actul va contine tot ceea ce înseamna proceduri de insolventa si preinsolventa, inclusiv legea falimentului bancilor, a societatilor de asigurari, precum si reglementarea insolventei transfrontaliere. O noutate absoluta o constituie reglementarea insolventei grupurilor de firme sau a holdingurilor. De altfel, revista Capital a scris în premiera despre cele mai importante modificari înca din luna martie. Principalul scop al noului Cod este descurajarea utilizarii frauduloase a procedurilor de insolventa si stimularea, pe cât posibil, a reorganizarilor. În prezent, doar aproximativ 5% din firmele care intra în insolventa reusesc sa evite falimentul, în conditiile în care, în ultimii cinci ani, peste 100.000 de firme au utilizat aceasta procedura. Cazurile în care administratorii îsi cer singuri insolventa si apoi încearca, prin diverse metode, sa pastreze controlul asupra firmei fara a mai achita datoriile catre creditori sunt din ce în ce mai frecvente, iar legea actuala este destul de permisiva în acest sens. Noul Cod aduce însa schimbari majore si din acest punct de vedere.
Proritate si avantaje pentru creditori
Actuala forma a Codului, elaborata de un grup de 30 de specialisti din mediul privat, dar si din Executiv, aduce câteva modificari menite sa asigure echilibrul dintre interesele debitorului si cele ale creditorului, în conditiile în care actuala lege tinde sa favorizeze datornicul. Florin Motiu, secretar de stat în Ministerul Justitiei, aminteste aceste modificari. Este vorba, în primul rând, despre egalizarea timpului în care se judeca cererile de insolventa. Acum, cererea depusa de debitor are termen maxim de 5 zile, în timp ce creditorii au de asteptat luni de zile. Codul propune ca cererile creditorilor sa fie judecate în termen de 5 zile dupa ce se ataseaza la solicitarile facute de debitori. În al doilea rând, se introduce o valoare minima a datoriilor (90.000 de lei), nivel de la care debitorul îsi poate cere insolventa. În cazul creditorilor, aceasta valoare se limiteaza la 45.000 de lei. De asemenea, creditorul care solicita insolventa va primi un termen la care îsi va recupera creanta. „Pentru evitarea aprobarii unor planuri de organizare sustinute de un numar mic de creditori, se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masa credala“, spune Motiu, precizând ca, în prezent, o astfel de situatie se aproba prin manipularea grupelor de vot, fiind un plan fara corespondent în valoarea creantelor.
În plus, creditorul va putea cere insolventa dupa doar 30 de zile din momentul în care creanta sa împotriva patrimoniului debitorului a devenit certa si exigibila, fata de 90 de zile care este termenul în prezent. Codul prevede si masuri menite sa eficientizeze procedura. Cea mai importanta dintre ele spune ca termenul pentru depunerea întâmpinarii este limitat la zece zile de la comunicare, raspunsul la întâmpinare nu mai este obligatoriu, iar judecatorul sindic va fixa în maximum 3 zile un termen de judecata.
Cu ochii pe administratori
Codul insolventei aduce, de asemenea, noutati si în ceea ce priveste raspunderea administratorilor care, intentionat sau pur si simplu din incompetenta, au adus firma în stare de insolventa. Acestia ar putea fi chiar obligati sa aduca bani de acasa pentru a acoperi datoriile firmei. Administratorii sunt si în prezent pasibili de sanctiuni, însa noua lege introduce o enumerare explicita a situatiilor în care administratorul poate fi tras la raspundere. Se va considera ca acele persoane sunt responsabile daca au folosit bunurile sau creditele firmei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, au facut acte de comert în interes personal sub acoperirea firmei, au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, firma la încetarea de plati, au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea. La acestea se adauga faptele care demonstreaza ca au deturnat sau au ascuns o parte din activul firmei ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia, au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura firmei fonduri în scopul întârzierii încetarii de plati, au platit sau au dispus sa se plateasca, în luna precedenta încetarii platilor, cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
Modificari esentiale în codul insolventei
Este reglementata în premiera insolventa grupurilor de firme. Insolventa holdingului va fi tratata unitar, cu un singur administrator si o singura instanta de judecata. Se evita astfel situatiile în care patroni de holdinguri treceau activele viabile pe unele firme si datoriile pe altele, pentru care solicitau insolventa.
Sunt definite explicit situatiile în care administratorii pot fi trasi la raspundere pentru situatia în care a ajuns firma insolventa. Judecatorul sindic are posibilitatea de a aplica sanctiuni care merg pâna la obligarea respectivului administrator sa achite, cu bani de acasa, o parte din datoriile firmei.
Se modifica termene si praguri în sprijinul creditorilor. Cererile acestora vor putea fi judecate în acelasi timp cu cererile debitorului, vechimea creantei de la care se poate face cerere de insolventa scade de la 90 de zile la 30 de zile. Se introduce un prag pentru datoriile minime de la care o firma îsi poate cere insolventa. Se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului de reorganizare, încercându-se evitarea manipularilor din partea debitorului.
„Cred ca trebuie sa avem si o asemenea reglementare, a insolventei persoanelor fizice. Opozitia care exista în acest moment este partial nejustificata.”
Florin Motiu, secretar de stat MJ
”Insolventa este vazuta ca o cale usoara, dar nenaturala de a scapa de datorii. Pe termen scurt, e posibil sa mearga, dar nu si pe termen lung.”
Cristian Ionescu, Expense Reduction Analysts
Serban Buscu, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!