Ratele la credit dupa divort. Cine plateste?
Indiferent daca se înteleg sau nu în caz de divort, sotii ramân obligati amândoi în credit daca unul singur nu este eligibil în fata bancii sa duca ratele mai departe
Când intra într-un cuplu, cu acte sau fara acte, partenerii au deodata o forta financiara sporita, si de cele mai multe ori se angajeaza împreuna la diverse credite sau proiecte, pe care poate nu erau în stare sa le abordeze individual. Numai ca, în viata multor cupluri poate interveni si despartirea. Si deodata, proiectele comune, în special creditele, pot pune o presiune mare pe cei doi fosti parteneri. Foarte multi cred ca, daca se înteleg amiabil cu fostul partener sa renunte în favoarea acestuia la orice pretentie asupra unui bun finantat prin credit, de exemplu, atunci pot iesi foarte simplu si din credit. Lucrurile sunt departe de a fi simple, divortul sau despartirea aducând cu sine situatii din cele mai complicate si greu de gestionat. Chiar si din cauza unui simplu credit de nevoi personale.
Florentin si Amelia au decis sa se casatoreasca în 2011, dupa mai multi ani de relatie, iar un an mai târziu au spus ca e timpul sa se mute la casa lor si astfel au contractat un credit ipotecar de 52.000 euro, prin Prima Casa, pentru achizitia unui apartament de 56.000 euro. Amândoi au intrat codebitori în contractul de credit pe 30 de ani, cu Florentin titular principal, el având si venituri oficiale mai mari. Rata la credit era de circa 250 euro, ceva mai mica decât chiria pe care o plateau anterior. Numai ca, dupa câteva luni de credit, între ei a intervenit despartirea. Florentin a decis sa renunte la orice pretentie asupra apartamentului în favoarea Ameliei, care a si ramas sa locuiasca în apartament, acest lucru fiind parafat printr-o întelegere amiabila la notar.
Toate bune si frumoase, pâna când au mers la banca sa vada cum poate iesi si din credit. Doar ca acolo Florentin a avut o surpriza de proportii, desi ar fi trebuit sa intuiasca asta. Fiind titularul principal, iar Amelia având doar 800 lei pe cartea de munca, Florentin nu numai ca nu a putut fi scos din credit, dar nici macar nu i s-a putut reduce cota de contributie la credit. În acest moment, el e îndatorat aproape la limita maxima, astfel ca nu mai are acces nici macar la cel mai modest overdraft.
Potrivit bancii, singura solutie ca el sa fie scos din credit este ca Amelia sa aduca alt codebitor, cel putin la fel de solvabil financiar ca Florentin. Numai ca intervine înca o problema de filme SF. Florentin nu poate fi scos din proprietate, din care detine 50%, pentru ca legislatia de la Prima Casa interzice înstrainarea imobilului mai devreme de cinci ani fara stingerea integrala a creditului. Daca pâna la urma Amelia gaseste un codebitor solvabil, Flotentin poate fi scos din proprietate doar în urma unui partaj, care însa costa circa 5-6.000 lei, bani pe care nu îi are niciunul de dat în prezent.
Acum, Amelia ramâne sa achite cum poate rata care îi depaseste cu 50% veniturile oficiale disponibile, iar Florentin înca este prins în credit ca titular principal si nu mai poate lua niciun alt credit, cât de mic. În cazul în care creditul nu poate fi dus de Amelia sau nu gaseste un codebitor, solutia naturala este vânzarea apartamentului.
Un caz similar cu al lui Florentin are si Marian. În urma cu doi ani, a luat împreuna cu sotia un credit de 62.500 euro, pe 30 ani, pentru care rata era de 410 euro, ambii fiind codebitori. Anul trecut au divortat, au mers la notar, si el a renuntat în favoarea fostei sotii la orice pretentie asupra locuintei. Numai ca din credit nu a putut fi scos, pentru ca fosta partenera nu era eligibila în fata bancii pentru a suporta singura rata. Între timp, ea s-a recasatorit, dar înca nu a mers la banca sa îl scoata pe Marian din credit si sa îl introduca pe actualul sot. Chiar daca nu plateste nimic la rata, Marian este urmaribil si asteapta ca ea sa faca pasul corect.
Ce spun bancile
În cazul în care sotii sunt codebitori într-un credit garantat cu ipoteca, banca precizeaza ca se poate iesi din credit doar daca sotul care doreste sa ramâna cu creditul este solvabil potrivit regulamentului BNR.
„Din punctul de vedere al Regulamentului BNR, este necesar a se întocmi o analiza financiara bazata exclusiv pe veniturile sotului care doreste sa preia întregul credit, în cazul în care se va elimina celalalt sot din contractul de credit, ca urmare a desfacerii casatoriei si a partajarii bunurilor dobândite în timpul casatoriei.Obligatiile contractuale fata de banca nu se sting ca urmare a hotarârii de divort sau a întelegerii amiabile la notar cu privire la renuntarea unuia dintre soti la pretentiile asupra imobilului, acest act fiind unul care nu îsi produce efecte asupra contractului de credit decât dupa efectuarea operatiunii de preluare credit de catre unul dintre soti în conditiile mentionate mai sus. Pâna în acel moment, ambii soti îsi pastreaza obligatiile asumate prin contractul de credit initial“, spun reprezentantii BCR.
De asemenea, ca urmare a partajului, cotele de proprietate a garantilor soti suporta modificari.
Dupa divort, exista trei variante posibile: a) fostii soti ramân ambii în credit, întrucât cel care voia sa preia singur creditul nu e eligibil în fata bancii; b) creditul e preluat de unul dintre soti daca acesta are venituri suficiente; c) sotul ramas nu poate suporta singur rata, dar poate aduce un codebitor în locul fostului sot, spune Traian Stancu, director comercial al brokerului de credite Kiwi Finance. Potrivit lui, în cele mai multe cazuri când sotii nu au puterea financiara de a duce singuri creditul se ajunge la vânzarea imobilului pentru stingerea datoriei la banca.
Ce spun avocatii
Daca nu exista acord amiabil, avocatii spun ce poate decide instanta, hotarâri care nu se rasfrâng automat asupra creditului.
„Daca au fost titulari/codebitori în credit, sotii pot stabili de comun acord care dintre ei va ramâne în continuare titularul contractului de credit. În lipsa acordului sotilor, instanta de judecata va dispune raportat la cotele de contributie ale fiecaruia la dobândirea bunurilor comune. Noul titular va avea obligatia de a achita o sulta (compensatie baneasca) celuilalt sot. În plus, conform art. 388 noul Cod civil, sotul vinovat de divort poate fi obligat la plata unei compensatii banesti pentru prejudiciul produs celuilalt sot ca urmare a desfacerii casatoriei“, spune avocatul Cristian Bogaru, managing partner la Hammond Bogaru & Associates.
În urma partajului realizat în baza art. 357 noul Cod civil, sotul care a primit bunul va fi responsabil si pentru achitarea ratelor aferente creditului ipotecar, spune Bogaru. Doar ca acesta trebuie sa demonstreze si în fata bancii ca poate sustine ratele.
În caz de neplata a ratelor, banca se poate îndrepta asupra oricarui codebitor, indiferent daca s-a desfacut casatoria sau nu. Efectele desfacerii casatoriei nu se rasfrâng automat asupra contractelor de credit; persoanele în cauza trebuie sa faca demersuri speciale pentru modificarea contractelor în cauza.
„Creditul este datorie comuna, iar sotii raspund cu bunurile comune. În momentul efecturarii partajului (prin hotarâre judecatoreasca sau act autentic notarial) se poate atribui unuia din soti pasivul reprezentat de credit sau fostii soti pot fi tinuti în continuare raspunzatori solidar. Pentru ca în cazul partajului creditul sa fie preluat doar de unul din soti, este necesar acordul bancii. Pâna la finalizarea partajului, comunitatea subzista atât în privinta bunurilor, cât si în privinta obligatiilor. Totodata, în lipsa unui acord al creditorului, ipoteca se pastreaza pâna la stingerea obligatiilor garantate (rambursarea creditului), inclusiv în cazul în care se schimba persoana care este proprietarul bunului ipotecat“, spune avocatul Dan Curiciuc, de la Zamfirescu Racoti & Partners. În cazul unui credit negarantat, dupa desfacerea casatoriei, instanta sau partile prin acordul lor vor stabili cota-parte a fiecaruia pentru rambursarea creditului. Sotii pot decide de comun acord ca datoria unuia sa fie preluata de celalalt.
În lipsa acordului sotilor, instanta de judecata va dispune raportat la cotele de contributie ale fiecaruia la dobândirea bunurilor comune.
Cristian Bogaru, managing partner la Hammond Bogaru & Associates
Obligatiile contractuale fata de banca nu se sting ca urmare a hotarârii de divort sau a întelegerii amiabile la notar cu privire la renuntarea unuia dintre soti la pretentiile asupra imobilului.
reprezentanti BCR
CINE A PRELUAT CREDITELE DUPA PRONUNTAREA DIVORTULUI ÎN INSTANTA
Credit ipotecar Sotul a chemat-o în judecata pe pârâta pentru ca instanta, prin hotarârea pe care o va pronunta, sa dispuna desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a sotiei. Instanta a constatat ca partile au dobândit în timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra unui imobil, care la momentul judecatii avea valoarea de circulatie de 120.300 lei.
S-a constatat ca reclamantul a avut o cota de contributie de 75% la dobândirea bunului comun, iar pârâta o cota de 25%, imobilul fiind dobândit prin credit. Instanta a atribuit reclamantului dreptul de proprietate asupra imobilului si a obligat reclamantul la plata catre pârâta, în termen de 30 de zile, a sumei de 30.000 lei cu titlul de sulta. A obligat de asemenea pe reclamant sa achite în continuare ratele la credit.
Credit de consum Partile au contractat în timpul casatoriei un împrumut bancar de 3.400 euro, ambele parti având calitatea de împrumutati în contractul de credit. S-a constatat ca restituirea împrumutului s-a facut, atât în timpul casatoriei cât si dupa desfacerea casatoriei prin divort, de catre reclamanta.
Ulterior, instanta a obligat pârâtul la plata a jumatate din ratele bancare achitate de reclamanta la dobândirea bunurilor comune. Se observa ca si pentru credite mai mici, negarantate, se poate ajunge dupa divort la plati compensatorii.
Ipoteca si alte bunuri comune Partile au dobândit în timpul casatoriei, cu o cota de 80% pârâtul reclamant si 20% reclamanta pârâta, un apartament, doua autoturisme, mobilierul si aparatura electronica si electrocasnica, în valoare cumulata de 600.000 lei. Instanta a constatat ca partile, în cotele de mai sus, au adus îmbunatatiri apartamentului în suma de 30.000 lei. Instanta a obligat pârâtul reclamant la plata catre reclamanta pârâta a sumei de 90.000 lei cu titlul de sulta.
Totodata, s-a obligat reclamanta pârâta la plata catre pârâtul reclamant a sumei de 6.000 lei, reprezentând 20% din pasivul masei partajabile. Obliga pârâtul reclamant la plata catre reclamanta pârâta a sumei de 2.000 lei reprezentând 20% din dreptul de creanta constând în valoarea îmbunatatirilor aduse imobilului si compensând sumele datorate. Obliga pârâtul reclamant la plata catre reclamanta pârâta a sumei de 90.000 lei, cu titlul de sulta finala. Marius Pirloiu, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!