România, pe locul doi in Europa de Est, in ceea ce priveste nivelul economiei subterane
România se afla pe locul doi în ceea ce priveste nivelul economiei subterane ca valoare absoluta în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013, imediat dupa Polonia, unde economia subterana se ridica la 95 mld. euro, arata un studiu al companiei AT Kearney despre economia subterana în Europa dat publicitatii la sfârsitul saptamânii trecute.
Aceasta înseamna ca bugetul pierde 22 de miliarde de euro pe an din taxe, contributii sociale, impozit pe venit si TVA neplatite, arata specialistii AT Kearney.
„Ar trebui sa aducem din Germania niste inspectori fiscali si metodele de lucru de acolo în zona de fiscalitate. La noi în fiecare campanie electorala s-a promis ca se va rezolva aceasta problema, dar degeaba“, a declarat analistul Aurelian Dochia.
Studiul este bazat pe analiza economiei subterane în 12 sectoare si releva ca marimea economiei subterane în Europa se ridica la 2.150 mld. euro, fiecare tara având în medie circa 18,5% din PIB economie subterana.
Ca proportie în PIB a economiei subterane, cu 28%, România se afla dupa Bulgaria (31% – cel mai înalt nivel ca pondere în PIB dintre toate tarile europene) si la egalitate cu tari precum Croatia, Lituania sau Estonia, conform aceleiasi surse. Cel mai mic procent al economiei subterane se înregistreaza în Austria de aproape 8%.
Odata cu criza, dupa 2008, economia subterana din România a scazut în valoare de la 41 mld. euro pâna la un minim de 34 mld. euro în 2009, dar aceasta s-a datorat doar scaderii bruste a PIB-ului, de la 139,7 mld. euro la 117, 4 mld. euro în 2009. Ponderea a ramas neschimbata, la circa 29%.
Analistii de la AT Kearney care au lucrat la acest studiu împreuna cu profesorul de ecoomie Friedrich Schneider, de la Universitatea din Linz, Austria, au evaluat activitatea economica aflata în afara taxarii-asa numita „shadow economy“ (economia subterana), pornind de la munca la negru si de la vânzarile companiilor nedeclarate catre FISC.
Ei apreciaza ca munca la negru înseamna circa doua treimi din economia subterana. Aceasta include salarii nedeclarate pentru a evita plata taxelor si a contributiilor sociale. Cealalta treime provine din nedeclararea veniturilor, mai ales în magazine si baruri.
„Nu vad o solutie simpla pentru combaterea evaziunii fiscale. Poate ne-ar trebui un studiu, cum este acesta, ca sa vedem unde sunt cele mai mari scurgeri de bani“, a mai spus analistul Aurelian Dochia.
Criza a determinat trei evolutii ale economiei subterane în functie de grupul economiilor. Specialistii AT Kearney au identificat faptul ca grupul tarilor din vestul Europei au reusit mentinearea acesteia la un nivel relativ mic, în timp ce tarile din sud precum Spania, Grecia si Italia au înregistrat o o usoara crestere a ponderii a economiei subterane în PIB.
Europa de Est a reusit o scadere cu 1-2% a ponderii economiei subterane în aceasta perioada în PIB. România spre exemplu avea în 2008 o pondere de 29,4% pentru ca anul acesta, aceasta sa fie estimata la 28,4%. Luând în calcul ca doua treimi din aceasta economie subterana în cazul României sunt salarii, rezulta ca statul pierde taxe si contributii sociale aferente unor venituri nete de 26 miliarde de euro.
Aceasta înseamna taxe si contributii sociale pierdute în valoare de peste 20 de miliarde de euro, având în vedere ca pentru a plati un salariu net de 1.000 de lei, cheltuielile angajatorului cu contributiile sociale si taxe, care merg la stat, se ridica la aproape 800 de lei, adica 80% din suma salariului net. Restul de 14 miliarde sunt vânzari la care nu se încaseaza TVA, deci aplicând 24% din aceasta valoare, rezulta ca statul pierde 3,3 miliarde de euro. Ca urmare statul pierde aproximativ 22 de miliarde de euro din neplata contributiilor sociale si a taxelor aferente muncii la negru si vânzarilor fara TVA. Aceasta înseamna ca statul român pierde din evaziune jumatate din bugetul sau.
Anul acesta veniturile bugetului consolidat sunt estimate la circa 33% din PIB, adica la 45 miliarde de euro.
În ce domenii înfloreste evaziunea fiscala
Productia, constructiile, comertul angro si retailul sunt domeniile în care economia subterana atinge cel mai înalt nivel în tarile din Europa. Printre factorii care conduc la cresterea economiei nefiscalizate sunt subraportarea veniturilor, mai ales în domeniul constructiilor, în special când este vorba de subcontractari. Totodata, munca la negru este un factor determinant în avansul pe care acest fenomen îl are în Europa. În plus, micile tranzactii precum plata unei calatorii cu taxiul, o noapte la un hotel sau o masa rapida determina cresterea evaziunii fiscale. În fiecare din acest cazuri, întreprinzatorii mici si mijlocii în special sunt cei predispusi sa platesca cu cash si astfel sa evite plata taxelor, conform studiului AT Kearney. Madalina Panaete, zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!