Care sunt cele mai sarace zone ale Romaniei
Aproape 220.000 de români primesc venit minim garantat. Lunar, se consuma cu ei 42 de milioane de lei, cei mai multi benefi ciari fiind în Vaslui, Buzau, Dolj, Teleorman.
Zonele cele mai sarace din România sunt, de ani buni, sudul Moldovei, cel al Munteniei si al Olteniei.
Daca luam în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vasluiul ocupa primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzaul, Mehedintiul, Doljul si Teleormanul se plaseaza pe urmatoarele locuri în clasamentul saraciei.
Toate aceste regiuni au suprafete agricole întinse, cei mai multi locuitori ocupându- se cu agricultura de subzistenta. „Ocuparea în agricultura aduce saracie în România”, explica Dumitru Sandu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti.
Sociologul adauga ca degeaba avem suprafete agricole întinse, daca proprietatea este farâmitata si nerentabila. „Nu avem nici sistem de irigatii si nici sistem modern de colectare si desfacere a produselor agricole”, mai spune acesta.
Coagularea celor trei factori duce iremediabil la saracie cronica. „Mai este un factor foarte important si anume educatia. O sa vedeti ca harta nivelului scazut de educatie se suprapune peste cea agricola întrucât una dintre sursele reducerii saraciei este prezenta sectorului neagricol”, detaliaza universitarul. Bogatia este distribuita diferit la sat fata de oras: „Buzaul este un bun exemplu pentru ca urbanul a avut o buna dezvoltare în ultimii ani, în timp ce ruralul a ramas pe loc. La noi, saracia care vine din rural are cifre mai mari în timp ce, în Vest, discrepantele sunt mult mai mici”.
Saracia din Oltenia
Exista si factori specifici.„ Judetele Mehedinti si Dolj au devenit sarace în ultimii 10-15 ani ca urmare a desertificarii. Fara irigatii, agricultura a ramas dupa cum vine ploaia”, explica Dumitru Sandu. Un alt proces care a dus la pauperizare este cel al migratiei în strainatate, care a facut ca la sate sa ramâna numai batrânii. „În sine, procesul migratiei nu ar trebui sa duca la saracie întrucât persoanele care pleaca trimit bani în tara. Asa s-a întâmplat între anii 2005-2008 când au intrat în tara circa 8-9 miliarde de dolari. Însa, din 2010 încoace, aceste sume au scazut la jumatate. Oamenii nu se mai gândesc sa se întoarca. Criza este mai grea în România astfel ca subzista acolo”, explica sociologul.
Si nu este vorba numai despre criza: „Cei plecati nu mai vin si pentru ca institutiile românesti de baza – primarie, scoala, spital – sunt neperformante. Ei vad ca votul prin corespondenta nu functioneaza, ca politicienii nu îi cauta decât odata la patru ani, ca e mai simplu sa-si înfiinteze o firma acolo, copiii se descurca mai bine la scoala”, enumera sociologul.
Ce ar trebui facut
În România, saracia are cauze structurale. Inertia acestor factori este mare de aceea saracia este greu de combatut. În lipsa unui sistem de irigatii, a unor forme asociative care sa permita cultivarea terenurilor pe suprafete mari si dezinteres pentru colectarea produselor fermierilor este greu de facut agricultura performanta.
„Nicio regiune nu iese din saracie doar prin agricultura, ci prin diversificarea ocuparii. Iar lipsa educatiei duce invariabil la saracie, fie ca ai ocupare în agricultura, fie ca nu”, a conchis profesorul universitar Dumitru Sandu. Daniela Serb, evz.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!