Sa ne amintim: Omar Hayssam si dosarul de terorism privind rapirea jurnalistilor romani in Irak

Trei jurnalisti români, Marie Jeanne Ion (32 de ani), redactor-sef adjunct la Prima TV, cameramanul Sorin Dumitru Miscoci (30 de ani), de la acelasi post de televiziune, si Eduard Ovidiu Ohanesian (37 de ani), reporter la cotidianul România Libera, au fost dati disparuti în seara zilei de 28 martie 2005 la Bagdad, împreuna cu însotitorul lor, Mohammad Munaf, cetatean american de origine irakiana. Ei se aflau în capitala irakiana de aproximativ o saptamâna pentru a realiza interviuri cu premierul irakian si cu noul presedinte al Irakului.

Dupa sesizarea Ministerului Afacerilor Externe privind posibila rapire a ziaristilor, MAE, împreuna cu principalele servicii de informatii ale României, a alcatuit o celula de criza pentru gestionarea situatiei.

La întoarcerea din vizitele în Irak si Afganistan, la 29 martie 2005, presedintele Traian Basescu a declarat ca se cauta solutii pentru rezolvarea situatiei. El a convocat Grupul operativ constituit la Palatul Cotroceni, aflat sub coordonarea sa.

În seara aceleiasi zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam, sef al grupului de firme ‘Manhattan’ din Bucuresti, a anuntat ca ar fi fost sunat de rapitori pentru o cerere de rascumparare: câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecaruia dintre cei patru, potrivit afirmatiilor prezentate de presa centrala.

Omul de afaceri sirian a fost retinut preventiv, la 5 aprilie 2005, de procurorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ), pentru comiterea unor fapte prevazute de legea penala în ceea ce priveste afacerea ‘Volvo Truck’. La 20 aprilie 2005, Parchetul de pe lânga ÎCCJ a anuntat începerea urmaririi penale în cazul sau.

Primele imagini cu jurnalistii români, alaturi de ghidul lor, au fost difuzate de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar în seara celei de-a treia zi de la disparitie, la 30 martie 2005. În înregistrarea video, Marie Jeanne Ion face o declaratie în care afirma ca rapitorii nu au cerut bani în schimbul eliberarii lor. Conducerea postului de televiziune a cerut la 31 martie 2005, printr-un comunicat, eliberarea imediata si neconditionata a celor trei jurnalisti români si a însotitorului lor irakiano-american, fiind pentru prima oara când Al Jazeera face un asemenea gest în cazul unor rapiri.

Un al doilea set de imagini a fost difuzat la 1 aprilie 2005 de agentia de presa Reuters. În fotografii apar numai cei trei jurnalisti, care se identifica tinând în mâna pasapoartele si legitimatiile de presa, fara ghidul lor, Mohammad Munaf.

Pentru prima data de la izbucnirea crizei ziaristilor români, presedintele Traian Basescu a oferit detalii despre situatia acestora la 12 aprilie 2005. Seful statului a declarat, la Radio Mix FM, ca autoritatile române sunt în legatura cu gruparea care-i detine pe cei trei jurnalisti si a subliniat ca procesul de eliberare este dificil si va mai dura.

Pe parcursul crizei, presa a lansat diferite scenarii si zvonuri privind numele gruparii care i-a rapit pe jurnalisti, implicarea unor persoane de origine araba în rapire, precum si despre eliberarea lor. Acestea au fost dezmintite de fiecare data de autoritati.

Situatia jurnalistilor rapiti în Irak a ajuns într-un punct critic la 22 aprilie 2005, dupa ce televiziunea panaraba Al Jazeera a transmis noi imagini cu acestia. Pe caseta video era adresat un ultimatum autoritatilor române în care se cerea retragerea trupelor române din Irak în termen de patru zile de la difuzarea mesajului, altfel ziaristii vor fi ucisi. A fost prima revendicare politica exprimata de rapitori de la 28 martie 2005 si al doilea mesaj în decursul celor 26 de zile care s-au scurs de la disparitie. Înregistrarea îi prezenta pe cei trei jurnalisti încatusati, separat de ghidul lor, si el cu catuse la mâini.

Marie Jeanne Ion face un apel catre Guvernul si Presedintia României si cheama la manifestatii pentru eliberarea lor pentru a face presiuni asupra autoritatilor privind retragerea trupelor militare din Irak. Într-un mesaj separat, Mohammad Munaf face un apel catre presedintele american George W. Bush sa intervina pentru eliberarea sa. Este pentru prima data de la disparitie când rapitorii se identifica: în imagini apare numele gruparii ‘Brigazile lui Mu’adh Bin Jebel’.

La 26 aprilie 2005 s-a ajuns într-un al doilea moment critic, când postul Al Jazeera a difuzat imagini socante cu cei patru ostatici: Sorin Miscoci este îmbracat în haine portocalii, ceea ce înseamna – potrivit cazurilor precedente de rapiri – ca a fost desemnat sa fie executat, iar Ovidiu Ohanesian este ras în cap; Mohammad Munaf apare separat, fiind si el îmbracat în portocaliu. Înaintea difuzarii imaginilor, redactia Prima TV a primit o înregistrare audio cu cei trei ziaristi care apeleaza la poporul român sa faca presiuni asupra oficialilor pentru a retrage trupele din Irak.

La data de 4 mai 2005, presedintele Traian Basescu a precizat ca negocierile cu rapitorii decurg foarte greu, dupa instalarea noului guvern democratic în Irak. O ultima interventie a presedintelui a avut loc pe 19 mai 2005, când seful statului a declarat într-o emisiune televizata ca în cazul jurnalistilor rapiti ‘orice este posibil’, ‘de la o solutionare pozitiva totala la o solutionare partiala’, si mentioneaza posibilitatea unor executii.

Pe parcursul crizei, liderii Aliantei PNL-PD si UDMR au recomandat prudenta si retinere în declaratii cu privire la criza ostaticilor din Irak. PSD si PRM s-au pronuntat în favoarea discutarii unui calendar al retragerii trupelor românesti din Irak, aprobat de Parlament. PUR a anuntat ca va propune Coalitiei de guvernamânt retragerea imediata a trupelor din Irak. Totodata, liderul PUR Dan Voiculescu a afirmat, la 24 aprilie 2005, ca este dispus sa se puna ‘gaj’ în schimbul eliberarii celor trei tineri jurnalisti români.

Din seara în care a fost transmis primul ultimatum, rudele celor rapiti în Irak, alaturi de ziaristi de la ‘Prima TV’ si ‘România Libera’, s-au adunat în fata Palatului Cotroceni si au început sa manifesteze în tacere pentru eliberarea acestora.

Cea mai ampla manifestare de solidaritate fata de ziaristii captivi în Irak a început la 24 aprilie 2005, la Bucuresti si în mai multe orase din tara. Sute de persoane s-au aflat în Piata Universitatii din Bucuresti. Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu a expus atunci, pe cladirea Teatrului National din Bucuresti, un afis de mari dimensiuni cu imaginile celor trei jurnalisti români rapiti în Irak, precum si a jurnalistei franceze Florence Aubenas, disparuta din ianuarie 2005 în Irak. O mobilizare fara precedent a mai multor reprezentanti din presa europeana în campania privind eliberarea jurnalistilor a avut loc la 5 mai 2005, când 198 de institutii media din toata Europa au lansat un apel la adresa statelor membre ale UE privind intensificarea demersurilor pentru eliberarea ostaticilor din Irak.

Criza ostaticilor din Irak a luat sfârsit la 22 mai 2005, când Administratia Prezidentiala a anuntat ca ‘cei trei cetateni români – Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Eduard Ohanesian – si cetateanul american de origine irakiana Mohammad Munaf se afla, începând cu ora 13,44, sub controlul autoritatilor române’.

În prima sa declaratie de presa de dupa eliberarea ostaticilor din Irak, pe care a facut-o la 22 mai 2005, presedintele României, Traian Basescu, a multumit familiilor acestora, jurnalistilor, comentatorilor, serviciilor secrete de informatii straine si române, precum si autoritatilor americane din Irak, comunitatii arabe din tara care au contribuit la rezolvarea crizei. El a precizat ca operatiunea de eliberare a ziaristilor a fost executata suta la suta de serviciile de informatii ale statului român, ‘într-o excelenta colaborare între Serviciul de Informatii Externe, Serviciul Român de Informatii si Directia de Informatii a Armatei’. Seful statului a mentionat ca statul român nu si-a negociat nici politica externa si nici nu a platit rascumpararea jurnalistilor. Totodata, Traian Basescu a facut un apel la presa româna sa manifeste retinere în zilele urmatoare în cazul celor trei jurnalisti eliberati dupa aproape doua luni.

În seara aceleiasi zile, postul Al Jazeera a difuzat o ultima înregistrare video în care apar cei patru ostatici si unul dintre rapitori, care anunta, în limba araba, ca îi elibereaza pe prizonieri în urma apelurilor seicului saudit Salman Fahd al’Oda si ale Comunitatii arabe si islamice din România.

Dupa 55 de zile de captivitate în Irak, ziaristii români au fost adusi în tara la data de 23 mai 2005.

***
Numele lui Omar Hayssam, un investitor controversat în mediul de afaceri din Buzau, unde detine mai multe proprietati, a intrat în vizorul opiniei publice din România odata cu declansarea cazului rapirii, în Irak, la sfârsitul lunii martie 2005, a celor trei ziaristi români si a însotitorului lor Mohammad Munaf.

Omar Hayssam a sponsorizat deplasarea ziaristilor în Irak, iar dupa rapirea acestora el a pretins ca a fost contactat telefonic de irakianul care-i însotea si cu care era în relatii de prietenie, fiind astfel înstiintat ca rapitorii conditioneaza eliberarea ostaticilor de plata unei sume de 4 milioane dolari.

Omar Hayssam a fost retinut de procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie (PÎCCJ), la 5 aprilie 2005, în dosarul ‘Volvo Truck’, iar abia pe 20 aprilie 2005, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au dispus începerea urmaririi penale a acestuia pentru savârsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, spalare de bani si înselaciune.

Mandatul de arestare preventiva i-a fost prelungit de mai multe ori, la solicitarea procurorilor PÎCCJ, pâna în octombrie 2005, când acestia au finalizat urmarirea penala si au decis trimiterea sa în judecata alaturi de complicele sau Mohammad Munaf, pentru asociere în scopul savârsirii de acte de terorism, finantarea acestei asocieri si complicitate la acte de terorism.

Anchetatorii au stabilit ca cei doi sunt vinovati de constituirea si finantarea grupului terorist care i-a rapit în Irak pe cei trei jurnalisti români, Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci.

Dosarul a fost înaintat Curtii de Apel Bucuresti, iar primul termen al procesului a avut loc la 31 octombrie 2005, când judecarea dosarului a fost amânata pentru lipsa de procedura.

Avocatii apararii au cerut în repetate rânduri eliberarea omului de afaceri româno-sirian, pentru ca acesta sa-si petreaca ultimele luni de viata alaturi de familie si pentru a putea fi tratat într-o clinica de specialitate, fiind diagnosticat cu cancer la colon.

Omar Hayssam a parasit, pe 27 aprilie 2006, Penitenciarul Rahova, unde a fost detinut timp de un an si trei saptamâni. Eliberarea sirianului a avut la baza acte medicale care precizau ca sufera de cancer, dar si o adeverinta emisa de un medic al închisorii. Curtea de Apel Bucuresti a admis propunerea procurorilor de revocare a mandatului de arestare preventiva si de înlocuire cu interdictia de a parasi tara.

La 19 iulie 2006, magistratii CAB au decis reîncarcerarea omului de afaceri sirian Omar Hayssam, pe motiv ca acesta tergiverseaza actul de justitie si se sustrage judecatii.

Avocatii omului de afaceri sirian au afirmat în instanta ca Omar Hayssam este internat într-un sanatoriu de boli canceroase, la Valenii de Munte – judetul Prahova, însa magistratii au sustinut ca nu exista acte probatorii si au dispus reîncarcerarea acestuia.

Omar Hayssam a fost dat în urmarire internationala în data de 21 iulie 2006.

Fostul procuror general al României Ilie Botos a demisionat în data de 21 iulie 2006 din functia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, la o zi dupa ce sefii Serviciului Român de Informatii (SRI), Serviciului de Informatii Externe (SIE) si Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) – Radu Timofte, Gheorghe Fulga si Virgil Ardelean – au demisionat, în urma disparitiei omului de afaceri sirian Omar Hayssam, acuzat de fapte de terorism.

Discutarea dosarului a continuat la CAB, Hayssam fiind judecat în lipsa.

Ziaristii Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci au cerut daune morale de câte doua milioane de euro de la Omar Hayssam si Mohammad Munaf, pentru perioada în care au fost rapiti.

Avocatii lui Hayssam au cerut judecatorului achitarea clientului lor pentru savârsirea de acte de terorism si schimbarea încadrarii juridice în complicitate la lipsire ilegala de libertate în dosarul în care sirianul este acuzat de asociere în vederea savârsirii infractiunii de terorism în legatura cu rapirea celor trei jurnalisti români în Irak.

Printre motivele cererii avocatilor se numara acela ca nu au fost administrate probele necesare elucidarii acestui caz si, de asemenea, nu a fost audiat pe fond nici inculpatul Omar Hayssam si nici nu s-a reusit audierea prin videoconferinta a sapte martori din dosar, printre care Mohammad Munaf.

Judecatorul a acceptat audierea, la cererea apararii, a avocatului lui Munaf din Irak, Arief Badie Ezet, însa a respins revocarea mandatului de arestare în lipsa a lui Hayssam.

Avocatul din Irak al lui Munaf a declarat ca de la 27 mai 2007 a fost împuternicit printr-o procura data de Caled Omar, tatal lui Omar Hayssam, sa-l reprezinte pe Hayssam în fata autoritatilor irakiene.

Dosarul lui Omar Hayssam a fost disjuns, în cursul urmaririi penale, de cel al lui Mohammad Munaf, deoarece acesta din urma a fost retinut de fortele americane în Irak si nu a putut fi luata legatura cu el.

Omar Hayssam este acuzat ca ar fi finantat o grupare terorista din Irak, în vederea rapirii celor trei jurnalisti români la Bagdad.

Scopul acestei actiuni ar fi fost acela ca sirianul sa obtina încuviintarea de a parasi tara cu rolul de negociator pentru eliberarea jurnalistilor si de a beneficia de clementa autoritatilor române dosarele în care era cercetat si trimis în judecata.

Omar Hayssam i-a cerut, în 2005, permisiunea presedintelui Traian Basescu de a parasi tara în vederea negocierii eliberarii jurnalistilor, însa a fost refuzat.

La acea data, Hayssam avea interdictia de a parasi tara, fiind urmarit penal în doua dosare economice, respectiv „Foresta Nehoiu” si „Volvo Truck”.

Instanta Curtii de Apel Bucuresti l-a condamnat, la 13 iunie 2007, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legatura cu rapirea celor trei jurnalisti români în Irak.

Omar Hayssam si Mohammad Munaf au fost acuzati de initiere, constituire si sprijinirea unei asocieri în scopul savârsirii de acte de terorism prevazute de articolul 35 din Legea 535/2004.

Avocatii sirianului Omar Hayssam au cerut, pe 18 februarie 2008, casarea sentintei CAB si trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând faptul ca la procesul pe fond nu au fost administrate 24 de probe cerute de aparare.

La data de 20 februarie 2008, ÎCCJ a respins cererea avocatilor lui Omar Hayssam de trimitere spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti a dosarului în care sirianul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru fapte de terorism.

Instanta a respins recursul sirianului Omar Hayssam si a mentinut condamnarea de 20 de ani de închisoare pronuntata pe data de 13 iunie 2007 de CAB.

De asemenea, la termenul din 18 februarie 2008, judecatorii au respins si doua exceptii de neconstitutionalitate invocate de aparatorii lui Hayssam.

Magistratii ÎCCJ au amânat la ultimul termen, la cererea avocatilor, judecarea recursului lui Omar Hayssam.

Avocatul jurnalistei Marie Jeanne Ion a cerut eliberarea unui certificat ORNISS pentru a putea avea acces la informatiile secrete din acest dosar, iar aparatorul lui Ovidiu Ohanesian a solicitat termen pentru studierea înscrisurilor depuse la dosar, instanta amânând cauza pentru 18 februarie 2008.

Judecatorii au amânat pe data de 19 noiembrie 2008 judecarea recursului lui Hayssam, deoarece avocatii sirianului au declarat ca au primit mai multe documente din partea acestuia si a lui Mohammad Munaf, în limba araba, documente ce au legatura cu acest dosar, dar care înca nu au fost traduse în limba româna.

Instanta a acordat un nou termen în acest dosar, pentru ca a constatat lipsa de procedura, Ovidiu Ohanesian neavând angajat un aparator în aceasta cauza.

Judecatorii CAB l-au condamnat, pe 13 iunie 2008, pe omul de afaceri sirian Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare, pentru fapte de terorism, respectiv pentru punerea la cale a rapirii celor trei jurnalisti români în Irak.

Omar Hayssam a fost, de asemenea, condamnat la 15 ani de închisoare pentru fapte prevazute de Legea 535/2004, omul de afaceri urmând sa efectueze pedeapsa cea mai mare, respectiv cea de 20 de ani de închisoare si 10 ani interzicerea unor drepturi, dupa efectuarea detentiei.

Instanta a decis ca Omar Hayssam sa achite câte doua milioane de euro daune morale ziaristilor Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci.

***
Cetateanul sirian Omar Hayssam a fost dat în urmarire internationala la 21 iulie 2006. La momentul disparitiei sale, România nu avea, în vigoare, un tratat bilateral de extradare cu Republica Araba Siriana.

În cadrul vizitei pe care presedintele Traian Basescu a efectuat-o la Damasc, în octombrie 2008, unul dintre subiectele abordate cu omologul sau sirian Bashar Al-Assad a fost si cel referitor la omul de afaceri Omar Hayssam, condamnat, în iunie 2007, la Bucuresti, pentru terorism în dosarul rapirii ziaristilor români în Irak.

În noiembrie 2009, presedintele Traian Basescu declara ca în Siria a abordat si problema începerii negocierilor pentru modificarea acordului de extradare dintre România si Siria, în asa fel încât Omar Hayssam sa poata fi extradat în România. În ianuarie 2010 Ministerul Justitiei anunta ca a elaborat proiectul de tratat privind extradarea între România si Siria.

În urma finalizarii negocierilor tehnice la nivel de experti între România si Siria, la 10 noiembrie 2010, la Palatul Cotroceni, a fost semnat de catre ministrul român al Justitiei, Catalin Predoiu, si ministrul de Externe al Republicii Arabe Siriene, Walid Al-Moalem, Tratatele între România si Republica Araba Siriana privind extradarea si Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executarii pedepselor privative de libertate.

Presedintele Traian Basescu a semnat, la 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România si Republica Araba Siriana privind extradarea si a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executarii pedepselor privative de libertate.

Senatorii din Comisia juridica au aprobat, la 24 aprilie 2012, în unanimitate, rapoartele privind cele doua proiecte de lege. La 8 mai 2012, plenul Senatului a aprobat, în sedinta de plen, proiectele de lege pentru ratificarea Tratatului privind extradarea între România si Siria, precum si a Tratatului între România si Siria privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executarii pedepselor privative de libertate.(Liviu Tatu), agerpres.ro

Cuvinte cheie: dosar, Eduard Ovidiu Ohanesian, Irak, jurnalisti romani, Marie Jeanne Ion, Omar Hayssam, rapire, Sorin Dumitru Miscoci, terorism

Stiri juridice & administrative pe 12:21 felicia.taunean