Investitorii prefera si anul acesta randamentele mici, dar sigure
Tot mai multi investitori îsi diversifica portofoliile cu ajutorul fondurilor mutuale de investitii, ale caror active nete au continuat sa creasca si anul acesta, cu 15% fata de finele lui 2012
Fondurile mutuale au avut mult de câstigat de pe urma crizei din ultimii ani. Din 2008 si pâna în prezent, în conturile fondurilor au intrat aproximativ opt miliarde de lei, iar organismele de plasament colectiv au ajuns, astazi, sa fie un jucator important în lansarile de obligatiuni sau titluri de stat.
Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM – fonduri deschise), adica tipul majoritar de fonduri din România, au active totale, la jumatatea anului în curs, de 11,6 miliarde lei, conform Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Daca adaugam si activele AOPC (fonduri închise), de 464 milioane lei si pe cele din conturi individuale, de 150 milioane lei, vedem ca activele fondurilor mutuale au depasit 2,6 miliarde euro.
Bursa scade, fondurile cresc
O suma importanta, în conditiile în care valoarea totala a investitiilor pe bursa ale clientilor societatilor de brokeraj se ridica la 18,1 miliarde lei, adica putin peste patru miliarde de euro. Mai mult, daca adaugam la activele fondurilor si pe cele detinute de cele cinci societati de investitii financiare (SIF), care se ridica la 6,17 miliarde lei, putem spune ca fondurile sunt mai importante decât bursa.
Cresterea importantei fondurilor mutuale printre instrumentele de economisire este normala. Diversificarea portofoliilor a devenit obligatorie odata cu prabusirea bursei din 2008, crah din care bursa de valori nu si-a revenit înca. Iar diversificarea a însemnat, în principal, gasirea unor randamente mai bune decât cele ale depozitelor bancare, dar suficient de sigure. Mai mult de jumatate din activele fondurilor sunt date de plasamente în obligatiuni si în instrumente monetare, care au avut, anul trecut, cresteri între 6% si 7,8%, apropiate de cele din ultimii cinci ani. În prima jumatate a acestui an, randamentele fondurilor sunt între un minim, la cele de actiuni, de -5,9% în cazul KD Maximus si un maxim de 4,17% în cazul Carpatica Global, fond diversificat, cu investitii în instrumente cu venit fix în proportie de 70% din total.
Apetitul investitorilor pentru obligatiuni a fost demonstrat si de subscrierea în cadrul emisiunii derulate de UniCredit Tiriac Bank la BVB, cu o valoare totala de 550 milioane lei. Emisiunea de bonduri corporative au o dobânda de 6,35%, adica nu mult peste nivelul inflatiei din acest moment (5,37%), însa siguranta oferita de soliditatea companiei emitente a contat foarte mult pentru investitori. Mai ales într-o perioada în care cotatiile actiunilor listate sunt pe trend negativ sau în stagnare, asa cum a fost al doilea trimestru al anului.
Dobânzile bancilor sunt real negative
Interesant pentru anul în curs, cel putin pentru prima lui jumatate, este faptul ca valoarea subscrierilor nete în fonduri mutuale s-a apropiat de cea în depozite bancare. Mai exact, la cinci luni (ultimele date disponibile la BNR), depozitele bancilor comerciale au crescut cu 1,6 miliarde lei, iar activele fondurilor mutuale cu 1,06 miliarde lei (si cu 1,22 miliarde lei la sase luni). Diferenta este minima daca luam în calcul valoarea depozitelor bancare, de peste 137 miliarde lei (depozite cu durata initiala de pâna la doi ani, date Bancii Nationale a României), si pe cea a fondurilor, de circa 12 miliarde lei. La aceasta situatie a contribuit însa si criza din Cipru, care a lovit în siguranta cu care sunt privite depozitele bancare, dar si mentinerea la nivel redus (comparativ cu cel al inflatiei) a dobânzii de politica monetara a BNR, în prezent de 5,25%. Practic, dobânzile oferite de banci pentru depozite sunt real negative de la începutul anului, o depreciere a valorii pe care investitorii o pot ocoli cu ajutorul fondurilor.
Cel mai mare administrator de fonduri mutuale ramâne SAI Erste Asset Management, cu active totale, la finele lui iunie, de 4,45 miliarde lei, urmat îndeaproape de SAI Raiffeisen Asset Management, cu 4,007 miliarde lei. Cele doua fonduri ocupa 46% din întreaga piata, fiind incluse aici si cele cinci societati de investitii financiare. SIF-urile au, în total, active de 6,17 miliarde lei, cel mai mic fiind SIF Transilvania, cu 1,05 miliarde lei, iar cel mai mare SIF Oltenia, cu 1,462 miliarde lei.
Tendinta este clara de diversificare a portofoliilor si de includere a fondurilor mutuale cu investitii în instrumente cu venit fix. Cele de actiuni, care aduna active doar de 162,4 milioane lei pentru fondurile locale, mai au de asteptat pâna când îsi va reveni si bursa în ansamblu. În acelasi timp, la BVB, tranzactiile cu obligatiuni si cu produse structurate cresc, desi sunt înca departe de transferurile de actiuni.
Un alt avantaj al fondurilor este si garantarea din partea Fondului de Compensare a Investitiilor, care acopera pâna la 20.000 de euro pentru fiecare investitor. În cazul în care administratorul da faliment, portofoliile individuale sunt preluate de un alt SAI, astfel încât sumele investite sa nu fie afectate. Evident, aceasta daca societatea de administrare este înregistrata la Fond, în caz contrar garantarea fiind inexistenta.
11,6 miliarde lei este valoarea activelor nete administrate de fondurile de mutuale de investitii deschise sau închise. Aurel Dragan, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!