Cum se depune marturie intr-un proces civil

In cazul in care sunteti implicat intr-un proces civil, una dintre probele pe care le puteti folosi este cea cu martori, adica puteti desemna una sau mai multe persoane sa depuna marturie. In acelasi timp, puteti fi numit ca martor intr-un astfel de proces, ceea ce inseamna ca veti fi citat si ascultat de catre instanta de judecata. Afla astazi care sunt toate etapele prevazute de Noul Cod de Procedura Civila pentru administrarea probei cu martori, de la ascultarea si inlocuirea martorilor, pana la depunerea juramantului si banuiala de marturie mincinoasa.

Proba cu martori este una dintre probele prevazute la art. 250, Capitolul II – Judecata, Sectiunea a II-a – Cercetarea procesului, din Noul Cod de Procedura Civila intrat in vigoare in 15 februarie 2013.

„Art. 250. – Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea uneia dintre parti, facuta din proprie initiativa sau obtinuta la interogatoriu, prin expertiza, prin mijloacele materiale de proba, prin cercetarea la fata locului sau prin orice alte mijloace prevazute de lege” – extras din NCPC

Conform acestui act normativ, proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel, insa niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 lei. „Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricarui act juridic, indiferent de valoarea lui, daca a fost facut de acesta in exercitiul activitatii sale profesionale, in afara de cazul in care legea speciala cere proba scrisa”, se precizeaza la Art. 309 NCPC.

Totodata, in cazul in care legea cere forma scrisa pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori. De asemenea, este inadmisibila proba cu martori daca pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisa, in afara de cazurile in care:

• partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-si intocmi un inscris pentru dovedirea actului juridic;
• exista un inceput de dovada scrisa, potrivit prevederilor art. 310;
• partea a pierdut inscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forta majora;
• partile convin, fie si tacit, sa foloseasca aceasta proba, insa numai privitor la drepturile de care ele pot sa dispuna;
• actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta ori este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita sau imorala, dupa caz;
• se cere lamurirea clauzelor actului juridic.

Atentie! Proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui, chiar daca legea nu cere forma scrisa pentru dovedirea actului juridic respectiv.
Citarea si inlocuirea martorilor

Daca instanta a incuviintat dovada cu martori, atunci se va dispune citarea si ascultarea acestora.

Atentie! Odata desemnati de catre parti, martorii nu mai pot fi inlocuiti decat in anumite situatii. Concret, conform NCPC, inlocuirea martorilor nu se va incuviinta de instanta de judecata decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, caz in care lista se va depune sub sanctiunea decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.

In cazul in care un martor care nu este inscris in lista sau nu este identificat in mod lamurit, fiecare parte va putea sa se impotriveasca la ascultarea acestuia de catre instanta de judecata.

Dupa ce a fost citat, martorul se va prezenta la instanta de judecata pentru a depune marturie.

Atentie! Daca martorul va lipsi de la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere. Mai mult decat atat, in pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar de la primul termen.

Daca si dupa emiterea mandatului de aducere, martorul nu se infatiseaza sau nu poate fi gasit, instanta va putea proceda la judecata.

In schimb, pot exista si situatii in care martorul nu poate veni in instanta din cauza unei boli sau unei imprejurari grave. In aceste cazuri, martorul poate fi ascultat la locul unde se afla, cu citarea partilor.

Cine nu va fi ascultat ca martor?

NCPC stabileste ca, intr-un proces, nu pot fi audiate ca martori urmatoarele persoane:

• rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
• sotul, fostul sot, logodnicul ori concubinul;
• cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna dintre parti;
• persoanele puse sub interdictie judecatoreasca;
• cei condamnati pentru marturie mincinoasa.

Important! Rudele si afinii pot participa ca martori in procesele privitoare la filiatie, divort si alte raporturi de familie.

Dispozitiile legale prevad, de asemenea, categoriile de persoane care sunt scutite de la a depune marturie. Astfel, nu vor fi martori:

• slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moasele si asistentii medicali si orice alti profesionisti carora legea le impune sa pastreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunostinta in cadrul serviciului ori in exercitarea profesiei lor, chiar si dupa incetarea activitatii lor;
• judecatorii, procurorii si functionarii publici, chiar si dupa incetarea functiei lor, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
• cei care, prin raspunsurile lor, s-ar expune pe ei insisi sau si-ar expune rudele, sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinul la o pedeapsa penala sau la dispretul public.

Totusi, de la aceasta regula sunt si exceptii. Mai precis, medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moasele si asistentii medicali vor putea totusi depune marturie, insa doar daca au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesata la pastrarea secretului.

In aceeasi situatie se afla si judecatorii, procurorii si functionarii publici, acestia putand fi martori doar cu conditia ca autoritatea sau institutia pe langa care functioneaza ori au functionat le da incuviintarea.

Prezentarea martorului la proces

Juramantul

Conform NCPC, inainte de a face declaratii, martorul va trebui sa arate urmatoarele:

• numele, prenumele, profesia, domiciliul si varsta;
• daca este ruda sau afin cu una dintre parti si in ce grad;
• daca se afla in serviciul uneia dintre parti.

De asemenea, inainte de a fi ascultat, martorul va depune urmatorul juramant (in acest timp, va tine mana pe cruce sau pe Biblie): „Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

* Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba in functie de credinta religioasa a martorului.

Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: „Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu”.

Martorii care, din motive de constiinta sau confesiune, nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: „Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu””

Persoanele mute si surdo-mute stiutoare de carte vor depune juramantul transcriind formula acestuia si semnand-o. Persoanele hipoacuzice vor rosti juramantul, iar cele care nu stiu sa scrie vor jura prin semne, cu ajutorul unui interpret.

Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.

Important! Copiii care nu au implinit varsta de 14 ani si cei care sunt lipsiti de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusi sub interdictie, pot fi ascultati, fara juramant, insa instanta le va atrage atentia sa spuna adevarul si va tine seama, la aprecierea depozitiei lor, de situatia lor speciala.

Ascultarea si reascultarea martorilor

Fiecare martor va fi ascultat separat, iar ordinea ascultarii martorilor va fi fixata de presedinte, tinand seama si de cererea partilor, dupa cum se precizeaza in NCPC.

Martorul va raspunde mai intai la intrebarile puse de presedinte, iar apoi si la intrebarile puse de catre partea care l-a propus, precum si de catre partea adversa. Dupa ce a fost ascultat, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, in cazul in care instanta nu dispune altceva.

Cu ocazia audierii, martorul va fi lasat sa-si faca liber depozitia, fara sa aiba voie sa citeasca un raspuns scris mai inainte. „El se poate servi, insa, de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri”, se arata in actul normativ.

Daca instanta considera necesar, martorii pot fi din nou intrebati, iar daca declaratiile nu se potrivesc, martorii pot fi confruntati.

De asemenea, daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. „Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea formulata, cat si motivul pentru care nu a fost incuviintata”, se arata la art. 322 NCPC.

Consemnarea declaratiei martorului

Marturia martorului se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins.

Martorul are si posibilitatea de a refuza sa semneze. Astfel, daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, NCPC stabileste ca se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.

Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare.

Atentie! Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii, astfel incat sa nu se poata face adaugiri.

In aprecierea declaratiilor martorilor, instanta va tine seama de sinceritatea acestora si de imprejurarile in care au luat cunostinta de faptele ce fac obiectul declaratiei respective.

Daca, din cercetare, reies banuieli de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va incheia un proces-verbal si va sesiza organul de urmarire penala competent.

Drepturile banesti ale martorului

Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa, insa doar daca este din alta localitate.

Totodata, martorul are dreptul si la despagubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obtinut daca si-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de munca, prilejuita de chemarea sa in vederea ascultarii ca martor. Cuantumul despagubirilor vor stabilite in raport cu starea sau profesia pe care o exercita, precum si cu timpul efectiv pierdut.

Drepturile banesti se asigura de partea care a propus martorul si se stabilesc, la cerere, de catre instanta, prin incheiere executorie.Mirela Oprea, avocatnet.ro

Cuvinte cheie: depunere marturie, Noul Cod de Procedura Civila, proces civil

Stiri juridice & administrative pe 7:53 felicia.taunean