Cartelele pre-platite ar putea fi cumparate doar cu prezentarea codului numeric personal
Cartelele pre-platite ar putea fi cumparate doar cu prezentarea codului numeric personal, daca parlamentarii vor gasi de cuviinta sa sustina propunerile deputatului PSD Sebastian Ghita, propuneri îmbratisate si de unii reprezentanti ai opozitiei. Specialistii în apararea drepturilor omului spun însa ca o astfel de masura ar avea impact negativ asupra dreptului la viata privata.
Instituirea unui control asupra cartelelor pre-platite, în sensul colectarii datelor de identificare ale detinatorilor lor, este doar una dintre preocuparile deputatului PSD Sebastian Ghita. O alta preocupare, de si mai mare impact, este implementarea unui program PRISM în România, care sa permita supravegherea comunicatiilor pe internet în cazul suspiciunilor de terorism sau al unor infractiuni economice grave. Politicianul, care este si patronul unui post de televiziune, si-a declarat intentiile într-un interviu acordat Hotnews.
Protejarea vietii private vs. „libertatea la infractiune“
Potrivit deputatului PSD, la cumpararea unei cartele pre-platite clientul va trebui sa prezinte „dovada cu CNP, nume, prenume si adresa“, aceste informatii urmând sa fie centralizate de o autoritate. Apoi, în cazul unei cereri de interceptare, autoritatea va putea oferi datele de identificare ale detinatorului cartelei. Social-democratul considera ca o astfel de masura s-ar justifica deoarece cartelele pre-platite sunt folosite adeseori ca „instrument de a te ascunde de autoritati“ atunci când este vorba de terorism, evaziune fiscala sau crima organizata. El a invocat drept argumente si cazul atentatului de la Iasi sau cel de la Burgas (Bulgaria), din iulie anul trecut.
În ceea ce priveste supravegherea comunicatiilor pe internet (adica implementarea unui program gen PRISM), deputatul PSD crede ca România va trebui „sa faca rapid pasul spre update-ul tehnologic“ pentru a putea colecta rapid informatiile si a le utiliza. „Sa stiti ca astazi informatia aflata pe net este de multe ori mult mai valoroasa decât o convorbire telefonica. Cercul relational, prieteniile, tipul de mesaje, poti mult mai repede sa-ti dai seama de pornirile idioate, de terorism, de atentator, de om nebun ale unui individ de pe Facebook sau din felul in care se exprima pe bloguri, cum pune comentarii la articole din ziare, decât dintr-o convorbire pe care o are cu prietena“, a mai argumentat Ghita.
Cât priveste criticile aparute în SUA si Europa dupa dezvaluirile legate de existenta PRISM, deputatul PSD considera ca acestea au venit de la „pseudogrijuliii fata de societate“. „În cine sa am mai multa încredere? Într-unul de la servicii, care, vezi Doamne, ar abuza de informatia asta, sau într-un nebun care vrea sa arunce cu o bomba pe care a gasit-o el pe la el prin sat un campus universitar în aer?“, a mai aratat Ghita.
Potrivit acestuia, membru în Comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI, toate aceste probleme ar trebui atent discutate atunci când vor fi dezbatute iar legile sigurantei nationale.
Proiecte de lege depuse deja
Subiectul colectarii si stocarii datelor de identificare ale posesorilor de cartele pre-pay nu este tocmai nou. În Parlament au mai fost dezbatute astfel de propuneri, dar ele nu s-au bucurat, cel putin pâna acum, de sustinerea necesara. O initiativa legislativa a depus, de pilda, democrat-liberalul Stefan Pirpiliu, dar aceasta a fost respinsa în aprilie 2013. Printre motivele invocate pentru respingere s-au numarat inutilitatea practica (ar fi utilizati interpusi pentru achizitionarea de cartele pre-pay sau s-ar folosi carti de identitate false ori furate) si costurile suplimentare pe care le-ar presupune introducerea unei astfel de masuri.
O initiativa similara a depus si deputatul PDL Petru Movila. Propunerea, care nu este sustinuta de Guvern, este înscrisa pe ordinea de zi a Senatului din luna iunie si va fi votata, probabil, în sesiunea parlamentara viitoare.
Colectarea datelor de identificare ale posesorilor de cartele pre-pay se face deja în sase tari membre UE: Danemarca, Italia, Grecia, Spania, Slovacia si Bulgaria.
Ce spun specialistii în drepturile omului
Directorul executiv al APADOR-CH, Maria-Nicoleta Andreescu, spune ca propunerile deputatului Sebastian Ghita nu sunt binevenite si nu se încadreaza în trendul european. „Ambele propuneri au un potential impact negativ asupra dreptului la viata privata. În primul rând, trateaza pe toti cetatenii României ca niste potentiali infractori“, a explicat, pentru România libera, Andreescu. În privinta implementarii unui program PRISM, aceasta ne-a declarat ca nu ar exista nici un fel de garantii, pentru ca programul PRISM a fost gândit ca secret, adica fara a se supune vreunui control civil (parlamentar sau judecatoresc). Andreea Nicolae, romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!