Creditul bancar – Misiunea imposibila pentru firmele mici sau mijlocii
Dupa ce aduc la banca un vraf de documente a caror obtinere presupune timp si bani, multi solicitanti de credit sunt respinsi în ultimul moment. De vina e opacitatea unui sistem bazat pe „acordul centralei“.
Birocratia excesiva a existat dintotdeauna în sistemul bancar din România, însa a fost mai putin vizibila în perioada de boom economic, când bancile dadeau mai putina importanta departamentului de risc. Astazi însa, dupa patru ani de la finalul „epocii de aur“ a creditelor, contractarea unui împrumut, mai ales atunci când vorbim despre persoane juridice si în special în cazul firmelor mici sau mijlocii, a devenit o misiune imposibila.
Unul dintre marile impedimente îl constituie lipsa transparentei, bancile locale facând rabat de la comportamentul perfect opac doar când sunt obligate prin lege (cum este si cazul celebrei Ordonante nr. 50 a creditelor pentru persoane fizice).
Una dintre problemele sesizate în majoritatea sondajelor efectuate în rândul firmelor mici si mijlocii din România este numarul mare de documente pe care bancile le solicita pentru a acorda un credit si, mai ales, lipsa surselor de informare în ceea ce priveste costurile creditului si garantiile acceptate de banca. De asemenea, potentialii clienti persoane juridice au la dispozitie foarte putine metode de a afla, în detaliu, ce acte sunt necesare pentru accesarea unui împrumut. Nici în cazul persoanelor fizice lucrurile nu sunt cu mult diferite, mai ales când este vorba despre împrumuturile imobiliare, cu exceptia celor pentru Prima Casa.
Nimic fara acordul centralei
În ceea ce priveste creditele pentru persoane juridice, discutiile pe care potentialul client le poarta cu angajatii din sucursalele sau agentiile bancii sunt prea putin importante. Eventualul acord sub forma de preaprobare sau preaprobare financiara, primit de la un angajat din agentie, are mai mult o valoare informativa care, pâna la urma, poate induce în eroare si poate costa clientul timp si bani. Tiparul de functionare al bancilor din România presupune, în cazul majoritatii firmelor si al unor categorii de clienti persoane fizice, obtinerea unui acord final din centrala bancii.
Daca vorbim de credite de valoare mare, acest ultim „ok“ este dat chiar de presedintele bancii ori de un grup restrâns de manageri din vârful lantului de conducere (comitet de credit). Tocmai de aceea apar situatii în care administratori care au adus la banca toate documentele solicitate (deloc putine) si care au fost informati ca se califica pentru un credit afla, uneori dupa mai bine de o luna de zile, ca nu pot lua împrumutul, cererea fiind respinsa „din centrala“.
„Am alergat saptamâni întregi pentru a obtine actele cerute. Am fost nevoit sa convoc si AGA pentru a obtine acordurile necesare, am dat bani pentru evaluari si am pierdut timp pretios. Toate acestea pentru ca, în final, sa fiu informat ca o anumita persoana din vârful bancii a respins cererea de credit. Nu pot sa nu ma întreb de ce a fost nevoie de toate acele acte înca de la început si de ce am mai purtat atâtea discutii si corespondente cu diversi angajati ai bancii daca decizia finala sta în pixul unui om sau al unui grup restrâns de oameni?“, se întreaba administratorul unei firme cu cifra de afaceri de peste patru milioane de euro anual. Compania sa a încercat sa obtina o linie de credit pentru nevoi curente, pentru care era dispusa sa garanteze cu active imobiliare.
Agricultura fata cu birocratia bancara
Relevanta pentru felul în care bancile înteleg sa administreze relatia cu clientii lor persoane juridice este opinia managerilor de firme din domeniul agrar.
Parerea lor este importanta tocmai pentru ca bancile afirma ca agricultura ramâne unul dintre putinele domenii bancabile si ca încearca sa atraga cât mai multi clienti pe aceasta zona. Si totusi, mai bine de 30% din fermieri spun ca produsele bancare dedicate sunt greu de accesat.
Principala problema nu este costul creditelor (si acesta mare fata de alte tari) si nici macar valoarea exagerat de mare a garantiilor solicitate (situatie despre care Capital a scris pe larg), ci birocratia. Potrivit unui sondaj realizat de BCR pe 200 de fermieri, aproape 60% din solicitantii de credit din zona agricola spun ca documentatia stufoasa este cel mai mare impediment, al doilea motiv generator de nemultumiri este valoarea garantiilor, iar cel de-al treilea, timpul îndelungat de raspuns. Altfel spus, doua dintre cele trei „suparari“ principale ale fermierilor tin de birocratie.
Mai transparenti ca sticla afumata
Daca agricultorii, care fac parte din categoriile „favorizate“ cel putin declarativ de catre banci, se plâng, situatia nu poate fi foarte diferita în general. Si nici nu este, dupa cum reiese dintr-un sondaj realizat Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii. Birocratia este a doua mare problema identificata, dupa transparenta în ceea ce priveste costul creditelor.
Însa opacitatea nu este prezenta doar în zona costurilor, ci si în privinta garantiilor solicitate, ori a documentatiei necesare. Practic, pâna nu trece de primele întâlniri cu reprezentanti ai bancii, un administrator de firma nu are de unde sa stie ce conditii trebuie sa îndeplineasca pentru a se califica la un credit.
Aceasta situatie este scoasa în evidenta de portalul conso.ro, care face o comparatie între informatiile postate pe site-urile bancilor din România si cele care pot fi gasite pe site-urile acelorasi banci în alte tari, inclusiv în tarile de provenienta. De exemplu, arata cei de la Conso, în Ungaria, Raiffeisen pune pe site toate dobânzile si comisioanele pentru creditele de investitii, lucru care nu se întâmpla si în România.
Aceeasi situatie apare la o comparatie între BRD si Société Générale în Franta, sau între OTP România si OTP Ungaria. În fapt, conchide analiza, doar câteva banci din România, printre care Volksbank si ING, pun pe site informatii detaliate despre costurile si criteriile de calificare pentru firmele doritoare de împrumuturi bancare.
Ca la Militie
Din felul în care se comporta bancile locale, rezulta ca un manager doritor de credite ar trebui sa mearga „în orb“ catre banca. Iluminarea se va petrece abia dupa mai multe întâlniri si dupa o serie de acte prezentate.
De altfel, Capital a încercat sa testeze deschiderea angajatilor din agentiile bancare în ceea ce priveste informatiile legate de creditele pentru IMM-uri. Am vizitat unitati ale celor mai importante zece banci din România si în cazul uneia singure am reusit, dupa o prima discutie, sa aflam, fara detalii, ce documente sunt necesare si care ar fi traseul pentru aprobarea creditului.
În rest, în mod absolut inexplicabil, angajatii bancilor pazesc informatii elementare ca pe un secret de stat. Potentialul client, în acest caz reporterul Capital, este tratat aproape ca un potential escroc. Poate tocmai de aceea ni se spune, la o banca mare: „Mai întâi veniti cu actul constitutiv al firmei si documente care sa ateste calitatea dumneavoastra de administrator, si dupa aceea va dam detalii“.
Aproape peste tot raspunsul este acelasi, iar când întrebam care ar fi traseul urmat de cererea noastra de credit, ni se raspunde ca e vorba de proceduri interne.
Oficial nu-ti zic nici tie
Nici chiar atunci când am solicitat informatii în calitate de jurnalisti nu am avut mai mult succes. Capital a solicitat departamentelor de comunicare ale bancilor raspunsuri privind documentatia necesara pentru obtinerea unui credit. Am contactat în acest sens cele mai importante banci din România, adica BCR, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, ING Bank, Unicredit Tiriac Bank, CEC Bank, Bancpost, Banca Transilvania si OTP Bank.
Dintre acestea, informatii privind creditele pentru companii ne-au dat doar BCR (partial), ING si Bancpost. Ne-au mai raspuns, însa doar în ceea ce priveste persoanele fizice, Raiffeisen Bank, Unicredit Tiriac Bank, BRD si OTP Bank.
Mai întâi veniti cu actul constitutiv al firmei si cu documente care sa ateste calitatea dumneavoastra de administrator, si dupa aceea va dam detalii, angajat banca.
65% dintre administratorii de IMM-uri din România spun ca banca solicita prea multe acte pentru a aproba un credit
60% dintre fermieri spun ca se lovesc de birocratia excesiva atunci când vor sa contracteze un credit pentru investitii
Ce documente cer bancile IMM-urilor si cine la aproba
În cazul creditelor de investitii, bancile solicita urmatoarele documente, cu mici diferente de la banca la banca:
– Documentele financiare ale companiei: ultimele adica ultimele doua situa?ii financiare anuale depuse si ultima balanta de verificare pe anul în curs
– Acorduri de consultare la Biroul de Credit pentru actionarii majoritari si administratori persoane fizice si pentru persoana autorizata în relatia cu banca
– Acorduri de consultare la Centrala Riscurilor de Credit pentru fiecare administrator persoana juridica si pentru actionarii majoritari persoane juridice
– Certificat de atestare fiscala
– Certificat constatator (daca nu e adus de client, banca poate obtine certificatul constatator prin RECOM online)
– Hotarârea AGA de contractare si garantare credit
– Actul de identitate al persoanei autorizate în relatia cu banca si al tertilor garanti (daca este cazul)
– Acte de proprietate ale imobilului adus în garantte
– Polita de asigurare imobil pentru care este acordat creditul
– În cazul liniilor de credit cu valori medii si mari, se cere în plus si un bilet la ordin în alb, avalizat de actionarul majoritar
Etapele aprobarii:
1. Prescorarea companiei pe baza documentelor financiare (agentie)
2. Analiza dosarului de credit ce cuprinde documentele (sediul central)
3. Evaluare imobil garantie
4. Verificare raport de evaluare (sediul central)
5. Stabilirea datei la care se va semna contractul si semnarea efectiva.
Serban Buscu, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!