Decizia CSM, cu privire la judecatoarele, care au anulat condamnarea la sapte ani de inchisoare a lui Dinel Staicu
Judecatoarele care au anulat condamnarea la sapte ani de închisoare a lui Dinel Staicu „au nesocotit în mod grav normele de drept procesual penal”, se arata în opinia separata formulata la decizia prin care CSM a respins actiunea disciplinara împotriva celor trei magistrati.
Sectia pentru judecatori în materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a respins, pe 4 decembrie 2012, ca neîntemeiata actiunea disciplinara împotriva judecatoarelor Liliana Badescu, Veronica Cîrstoiu si Dumitrita Piciarca, de la Curtea de Apel Bucuresti, care au anulat condamnarea la sapte ani de închisoare a lui Dinel Staicu, în dosarul fraudarii Bancii Religiilor.
Potrivit motivarii hotarârii, data publicitatii, vineri, de CSM, „obiectul verificarii disciplinare nu-l poate constitui rationamentul logico-juridic al magistratului chemat sa judece/ instrumenteze o cauza”, iar „opinia pe care acesta si-o formeaza, în urma rationamentului logico-juridic nu poate fi cenzurata decât în caile de atac prevazute de lege si nu poate forma obiectul unei verificari disciplinare”.
Sectia pentru judecatori a retinut totodata ca cei trei magistrati nu au actionat cu grava neglijenta.
Decizia prin care s-a stabilit ca cei trei magistrati nu au savârsit abaterea disciplinara „constând în exercitarea functiei cu grava neglijenta, prin încalcarea din culpa în mod grav, neîndoielnic si nescuzabil a normelor de drept procesual” a fost luata cu majoritate de voturi, însa a fost si o opinie separata în sensul admiterii actiunii disciplinare.
În opinia separata se precizeaza ca „cele trei pârâte judecatoare, prin pronuntarea deciziei penale nr… au nesocotit în mod grav normele de drept procesual penal ce reglementeaza institutia contestatiei în anulare, pe care au transformat-o dintr-o cale extraordinara de atac într-o cale ordinara de atac, prin reanalizarea unei exceptii ce a facut obiectul judecatii în fond, criticând de fapt solutiile adoptate de instante cu ocazia judecarii cauzei în fond”.
În documentul citat se mai mentioneaza ca cei trei magistrati care au facut parte din complet au admis o cale de atac în afara cadrului legal. „Aparent, temeiul legal care le-a permis acest lucru este articolul 386 litera d Cod de procedura penal- care reglementeaza contestatia în anulare în situatia în care exista doua hotarâri definitive pentru aceeasi fapta. Însa din motivarea deciziei pronuntate de complet rezulta ca nu sunt date conditiile acestui caz”, se precizeaza în opinia separata.
De asemenea, în documentul citat se mai arata ca „admitând aceasta cale de atac si pronuntând decizia penala pe motivul existentei autoritatii de lucru judecat, pârâtele si-au arogat prerogative care nu le sunt recunoscute de lege, transformând calea de atac extraordinara a contestatiei în anulare care a formulat obiectul dosarului Curtii de Apel Bucuresti într-o prelungire a procesului penal, creând practic un nou grad de jurisdictie, în cauza analizata , respectiv un al patrulea grad de jurisdictie neprevazut de lege”.
Cele trei judecatoare ar fi putut admite contestatia în anulare doar în conditiile în care ar fi fost vorba de aceeasi fapta si nu de fapte penale, cu continut obiectiv si subiectiv diferit, dar si cu persoane vatamatee diferite, se mentioneaza în document.
„Apreciem ca pârâtele au savârsit abatere de grava neglijenta. Ele stiau ca nu au dreptul sa analizeze temeinicia hotarârilor de apel si de recurs, iar interpretarile pe care au încercat sa le dea cu privire al aceasta posibilitate nu îsi aveau temei nici în legislatie, nici în jurisprudenta sau doctrina de specialitate- din acest motiv opinia minoritara retine ca aceasta culpa este una nescuzabila. Cu toate acestea, au pronuntat o solutie care a produs o consecinta ireparabila, în sensul ca a fost pus în libertate un infractor deja condamnat”, se arata în opinia separata.
Judecatoarele Veronica Cîrstoiu, Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu, de la Curtea de Apel Bucuresti, au fost cercetate de procurorii anticoruptie pentru abuz în serviciu în legatura cu modul în care au decis anularea unor decizii anterioare ale instantelor prin care Dinel Staicu, a fost condamnat la sapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudarii Bancii Internationale a Religiilor (BIR).
Dinel Staicu fusese deferit justitiei de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie.
În urma hotarârii din 22 februarie 2012, prin care Curtea de Apel Bucuresti a anulat condamnarea la sapte ani de închisoare primita de Dinel Staicu, judecat pentru complicitate la abuz în serviciu, precum si mandatul de executare a pedepsei inculpatului, cele trei judecatoare au fost puse sub acuzare.
În final, DNA a dispus scoaterea de sub urmarire penala a celor trei judecatoare, care, în paralel, erau verificate disciplinar de catre CSM.
Cele trei judecatoare din completul Curtii de Apel Bucuresti care au anulat sentinta lui Dinel Staicu si-au motivat decizia prin aceea ca în cazul acestuia a existat o dublare a procedurilor judiciare, totul începând de la înregistrarea a doua sesizari cu acelasi obiect la Inspectoratul General al Politiei Române-Bucuresti si Inspectoratul Politiei Judetene (IPJ) Dolj, însa Directia Nationala Anticoruptie ar fi putut evita.
Instanta preciza ca daca s-ar fi avut în vedere adresa Directiei Nationale Anticoruptie-Serviciul Teritorial Craiova care a trimis la DNA-Structura Centrala un referat cu propunere de declinare si de neîncepere a urmaririi penale, în dosarul 56/P/2006, finalizat cu decizia penala 292/11 martie 2010 a Curtii de Apel Craiova – Sectia penala, s-ar fi evitat cercetari sau urmariri penale paralele.
În opinia celor trei judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti, dupa ce se pronunta o hotarâre definitiva, iar ulterior se face o noua judecata pentru aceeasi fapta, chiar sub o alta încadrare juridica, si se pronunta o noua hotarâre definitiva, se impune desfiintarea celei de a doua hotarâri definitive data cu încalcarea autoritatii de lucru judecat.
„În cauza de fata este evident ca nu s-a procedat asa. Astfel, s-a ajuns ca, în urma unor disjungeri si declinarii, fapte care în substanta lor sunt aceleasi, acestea sa fie cercetate în mai multe proceduri, neavând importanta ca în fiecare procedura s-au dat faptelor încadrari juridice diferite”, au notat judecatoarele în motivarea deciziei.
Curtea de Apel Bucuresti îl condamnase definitiv, în 4 aprilie 2011, pe Dinel Staicu la sapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudarii Bancii Internationale a Religiilor, instanta reducând cu cinci ani pedeapsa primita de acesta la Tribunalul Capitalei.
Omul de afaceri, care îsi schimbase numele în Dinel Nutu, a fost atunci de negasit, astfel ca instanta de executare a pedepsei l-a dat în urmarire nationala pe vechiul nume.
Noul nume al lui Dinel Staicu a devenit legal de la 1 aprilie 2011, când omul de afaceri si-a ridicat noua carte de identitate, însa autoritatile au fost informate de aceasta schimbare în 6 aprilie 2011, dupa ce, la cererea jurnalistilor, au cerut informatii de la Centrul National de Administrare a Bazelor de Date.
Astfel, în 7 aprilie 2011, Dinel Nutu a fost dat în urmarire internationala, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare.
Dinel Nutu a fost prins în 19 aprilie 2011, în localitatea Mako din Ungaria, ulterior fiind adus în tara si încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Acesta a atacat decizia din 4 aprilie 2011 cu o contestatie în anulare. Astfel, în 22 februarie 2012, Curtea de Apel Bucuresti a decis încetarea procesului penal pornit împotriva lui Dinel Nutu, anularea mandatului de executare a pedepsei emis pe numele acestuia si a dispus punerea de îndata în libertate a condamnatului, întrucât exista autoritate de lucru judecat, în sensul ca o alta instanta s-a pronuntat pe acuzatiile aduse acestuia.
Dinel Nutu a revenit, din luna aprilie 2013, la numele de Staicu, dupa ce în martie 2011 îsi luase numele sotiei, fapt ce l-a ajutat sa plece din tara.
Dinel Staicu este judecat si în dosarul privind prejudicierea Transgaz Medias, fiind acuzat, alaturi de alte persoane, de asociere în vederea savârsirii de infractiuni. Catalina Cocolos, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!