Noul Cod Silvic loveste in mafia forestiera, dar taie mii de afaceri mici din industrie
Proiectul noului Cod Silvic, aflat in dezbatere publica, promite sa inabuseasca mafia forestiera prin schimbari de principiu ale sistemului, dar care vor scoate de pe piata cele peste 4500 de afaceri mici din industria forestiera.
„Noul Cod Silvic decupleaza transportul de exploatare si elimina astfel piata gri, in care activau micii procesatori si comercianti”, a declarat pentru Business24, Marian Dragoi, conferentiar universitar doctor inginer la Facultatea de Silvicultura Suceava.
Modificarea revolutionara pe care o aduce noul Cod Silvic este interzicerea comercializarii lemnului in afara unor depozite sau spatii special amenajate. Prevederea va pune capat traditiei „vanzarii pe picior”, la marginea drumului, principala sursa de evaziune fiscala.
„Cea mai importanta modificare a Codului Silvic va fi aceea ca, de acum, administratorul padurii va scoate la licitatie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu placute cu numar de inregistrare si cu serie si va fi comercializat de catre administrator. Tot administratorul va intocmi avizul de insotire a marfii”, a explicat ministrul Mediului, Lucia Varga, adaugand ca noul cod va fi aplicat de la 1 ianuarie 2014.
Masura este justificata si de proportiile pe care furtul de lemne il inregistreaza in Romania. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in perioada 1990-2011 acopera o suprafata de peste 366.000 hectare, fiind valorificati peste 80 milioane metri cubi de lemn, in suma de peste cinci miliarde euro.
Industria forestiera nu va mai fi pentru oricine
Multi dintre micii comercianti nu isi vor mai permite costurile transportului pana la unitatea autorizata si risca falimentul.
„La fel cum altii traiesc din exploatarea parcelelor cu legume, sunt zone in care oamenii taie 4-5 lemne din padurea lor ca sa traiasca, nu ca sa faca industrie. A-i obliga sa le transporte pentru vanzare la un depozit amplasat cine stie la cati kilometri, inseamna sa le iei orice mijloc de trai”, avertizeaza presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel.
In schimb, masura va avantaja foarte mult companiile mari, prin stabilizarea pretului lemnului, care va fi fixat de administratorii de padure. Este si motivul pentru care proiectul este considerat un rezultat al perseverentei activitati de lobby realizata de marii jucatori de pe plan local.
„In Romania exista un oligopol de 3-4 companii, care achizitioneaza jumatate din masa lemnoasa valoroasa. Isi vor reduce riscul comercial”, a adaugat profesorul universitar.
Autoritatile locale din Dambovita, Vrancea si Alba au depus deja o lista cu amendamente, la Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR):
„Acest proiect, asa cum l-am primit noi, dezavantajeaza total micii mestesugari din industria lemnului si avantajeaza clar producatorii de tip industrial. In cazul unui judet precum Alba, unde in zone intregi precum Muntii Apuseni sau Valea Sebesului, de multe generatii, oamenii au facut mestesug din prelucrarea lemnului, nu poti sa impui ca operatorii industriali sa aiba drept de preemptiune la cumpararea de masa lemnoasa. Este o prevedere nedrepta, care ar baga in faliment sute de mici producatori doar in judetul nostru”, a spus Ion Dumitrel, presedintele CJ Alba.
Ce schimbari mai aduce noul Cod Silvic
Noul Cod Silvic aduce masuri radicale, care vor fi canalizate pe patru directii, respectiv exploatarea rationala a padurilor, inasprirea pedepselor pentru furtul de lemn, gestionarea eficienta si durabila a micilor proprietati si identificarea de parghii economice pentru descurajarea exportului de bustean, potrivit ministrului de resort.
Mai exact, documentul include prevederi pentru limitarea drepturilor de exploatare a marilor companii si descurajarea exportului de lemn neprelucrat, paza obligatorie, interzicerea transportului de lemne pe timpul noptii si reducerea valabilitatii avizelor de insotire a marfii, dar si compensatii pentru proprietarii de paduri care se afla pe raza unor rezervatii naturale.
Consulta aici proiectul noului Cod Silvic.
Defrisari de cinci miliarde de euro in 20 de ani
Volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in perioada 1990-2011 acopera o suprafata de peste 366.000 ha, fiind valorificati peste 80 milioane metri cubi de lemn, in suma de peste cinci miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind „Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012”, realizat de Curtea de Conturi.
„In perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale din padurile Romaniei s-a mentinut, cu unele fluctuatii anuale, la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind padurile aflate in proprietatea statului(…). Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace in Romania, se taie peste 3 ha de padure in fiecare ora.
Din datele/informatiile prezentate de RNP-Romsilva, rezulta ca zilnic se exploateaza, in medie 41 ha, din care o mare parte o reprezinta taierile nelegale/furturile. Volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispozitie de Ministerul Mediului si RNP Romsilva de 633.500 m.c.
Avand in vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezulta ca in perioada analizata s-a taiat/defrisat ilegal padurea pe o suprafata de 291.932 hectare”, se spune in raport.
Volumul taierilor, in perioada 1990-2011 este de peste 80 milioane mc, de pe o suprafata ce depaseste 366.000 ha. Un calcul in care s-a luat in considerare pretul cel mai mic, de 70 euro/metru cub lemn de foc, arata ca valoarea acestor taieri depaseste cifra de cinci miliarde euro.
„Aceasta cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea strainatatii (catre tari din Europa, Nordul Africii, Asia) la preturi cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de foc”, precizeaza raportul.
In padurile de stat administrate de catre RNP-Romsilva, in perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale a crescut cu unele fluctuatii anuale, ajungand la un maxim de 281.517 mc in anul 1992.
In toata perioada analizata, taierile ilegale de material lemnos s-au realizat in multe situatii pe fondul neglijentei/abuzurilor personalului silvic. Roxana Garaiman, business24.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!