Ioan Stratila, presedintele CA al Rifil, considera ca mediul de afaceri nu a reusit sa gaseasca solutiile de trecere la economia de piata
Rifil SA a aniversat, la finele lunii iunie a acestui an, împlinirea a 40 de ani de la înfiintare, fiind prima societate de productie cu capital strain, constituita în România, înca din perioada comunista. În 1973, a fost înfiintata la Savinesti, judetul Neamt, prima companie de productie cu capital strain din tara noastra dupa 1945 si prima din tarile semnatare ale pactului de la Varsovia. Contractul în urma caruia a luat fiinta societatea mixta româno-italiana Rifil SRL avea o durata de 16 ani, iar asociatii erau Centrala Industriala de Fibre Sintetice Savinesti si societatea Romalfa Biella din Italia.
Rifil activeaza în industria textile, în productia de fire acrilice vopsite si nevopsite si este lider în domeniu la nivel european. Rifil este nu numai prima societate mixta înfiintata în România dupa anul 1945, dar si prima din tarile din Europa de Est. Compania este înregistrata în registrul Ministerului Finantelor Publice din România cu numarul 1.
Ioan Stratila, presedintele Consiliului de Administratie al societatii Rifil, are o viziune aparte despre evolutia mediului de afaceri din tara noastra, despre care spune ca nu a gasit solutia potrivita sa treaca de la comunism la economia de piata. Domnia sa nu este optimist cu privire la evolutia viitoare a economiei noastre spunând ca Guvernul trebuie sa acorde mult mai multa atentie mediului de afaceri.
Mediul de afaceri din tara noastra nu a reusit, începând din 1990 încoace, sa gaseasca solutiile cele mai potrivite, care sa permita trecerea atât din punct de vedere fizic cât, mai ales mental, de la sistemul unei economii create si conduse pe principii socialist-comuniste, la sistemul economiei de piata, ne-a declarat Ioan Stratila, presedintele Consiliului de Administratie al Rifil SA.
Domnia sa ne-a precizat: „Sunt foarte multe domenii ale economiei care, în 1990, aveau, din punct de vedere tehnologic si al specialistilor, pozitii foarte apropiate de cele din occident. Din pacate, din cauza politicilor guvernamentale, combinate cu lipsa de pregatire a unei bune parti a managementului, la care se adauga lipsa de întelegere a sindicatelor, si uneori, din cauza micilor «ajutoare» din exterior, am asistat la o continua si dramatica scadere a economiei românesti, cu consecintele de o gravitate sufocanta asupra tuturor compartimentelor societatii”.
Oficialul Rifil nu este prea optimist cu privire la viitor: „Ma bazez pe tendinta economiei mondiale în general (n.b. nu sunt un fan al ideii ca salvarea lumii va veni din Asia) si a celei din Europa în particular. În România, se asteapta totul de la Guvern, fara a exista patronate puternice, responsabile, care ar fi, dupa parerea mea, cele mai potrivite organis¬me care pot sa faca propuneri si, concomitent, sa aiba solutii bazate pe cunoasterea fenomenului economic”.
Ioan Stratila apreciaza ca partea sanatoasa a sistemului bancar trebuie sa fie un factor activ în domeniul acesta. Din punctul domniei sale de vedere, Guvernul si alte institutii statale împlicate în economie trebuie sa fie mult mai atenti la ce spune mediul de afaceri, adoptând masurile legislative la cerintele patronatelor, care, contrar parerilor unora, nu vor sa creeze profit pe seama exploatarii muncii oamenilor (lozinca din perioa¬da 1950-1989) în favoarea lor, ci pentru a-si îndeplini rolul social fata de tara.
La rândul sau, Luigi Bodo, vicepresedintele Consiliului de Administratie al Rifil, ne-a declarat ca, în acest an, compania are un buget pentru investitii de circa 4 milioane euro, constând în principal în achizitia de masini, utilaje si echipamente pe platforma de la Savinesti si punctul de lucru Câmpulung Moldovenesc. Cea mai mare parte – de 3 milioane euro – va fi realizata în cadrul unui contract cu 52% finantare europeana – având ca obiectiv eficientizarea consumului de energie electrica la unitatea Savinesti, iar restul pentru a diversifica productia în concordanta cu cererile pietei.
Rifil nu intentioneaza sa investeas¬ca într-o noua fabrica, construita din temelii, dar are în vedere o largire a gamei tipurilor de fire produse prin investitii de capital.
Potrivit oficialilor Rifil, planurile de dezvoltare ale companiei pornesc de la situatia actuala pe piata din punctul de vedere al volumului, calitatii si diversitatii sortimentale alaturi de necesitatea reducerii continue a cos¬turilor pentru a contracara efectele negative si, uneori, neasteptate, ale preturilor la materiile prime si utilitati.
Luigi Boda a subliniat: „Cu siguranta nu scapam din vedere pasii facuti de concurenta (venita în principal din tari din afara UE), cu observatii pe care le facem pe tot palierul – de la accesul la materia prima, structura tehnologica, nivelul calitatii produselor, corectitudinea politicelor comerciale etc.
Un alt palier al dezvoltarii este constituit din politica de dezvoltare a activitatii prin extinderea ariei de participare prin diverse forme corporatiste, alaturi de alti producatori înruditi din sfera industriei textile din România. Efortul financiar, pentru realizarea acestor obiective nu este neglijabil si urmeaza a fi suportat din profit si credite bancare, având «binecuvântarea» actionarilor Rifil”.
Investitia companiei Rifil în România cuprinde trei fabrici de productie: Savinesti, Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, cu o cifra de afaceri consolidata de 65,5 de milioane de euro în 2012 si o cifra de afaceri estimata pentru 2013 la 72 milioane de euro. Rifil are peste 500 angajati în tara noastra.
Întrebat care este secretul obtinerii unor rezultate financiare în crestere în aceasta perioada de criza în România si în Europa, Ioan Stratila ne-a raspuns: „Nu este nici un secret în realitatea de azi a rezultatelor economice ale Rifil. Este pur si simplu urmarea unor politici comerciale adaptate cererilor clientilor (sub toate formele de cerinte), a preocuparii permanente pentru controlul costurilor, a acordarii unei atentii deosebite utilizarii fondurilor, sub toate aspectele care ne dau siguranta unui echilibru aproape perfect, lucru care creeaza o imagine pozitiva în fata furnizorilor, clientilor si institutiilor financiare în general”.
Din 1990 încoace, Rifil a avut o politica de investitii apreciabila, sustinuta si încurajata de actionarii nostri si având în spate bunul renume de care se bucura compania în fata celor fara a caror contributie nu se pot realiza dezvoltari importante (banci, furnizori de materii prime, retele comerciale etc.), ne-a explicat domnia sa. Inves¬titiile Rifil au avut doua directii bine definite, dar convergente în rea¬litate. Este vorba de dezvoltarea si modernizarea fabricii de la Savinesti pe de o parte, si inves¬tirea în alte fabrici din domeniul nos¬tru de activitate, sau din domenii foarte apropiate.
Domnul Stratila a mentionat: „Ca urmare a punerii în practica a acestei strategii, au aparut filatura de la Câmpulung Moldovenesc, filatura Novafil de la Gura Humorului, filatura Industria Filati Buzau si alte societati mai mici. Suma investita în aceste doua directii se ridica la peste 35 milioane euro în intervalul 1990 – 2013.
Numai în prezent, la Savinesti, Gura Humorului si Câmpulung Moldovenesc sunt în derulare inves¬titii de peste 5 milioane de euro, din care circa 3 milioane de euro sunt alocati unei investitii privind cresterea eficientei energetice, 50% din costul investitiei fiind finantat cu fonduri europene”.
Pentru Rifil, piata noastra detine o pondere destul de mica în volumul cifrei de afaceri. Conducerea companiei apreciaza: „Relatiile comerciale sunt, în general, consolidate chiar daca dureaza, pe partea de vânzari, doar din 1990 (sa nu uitam ca pâna atunci Rifil nu era lasat sa vânda un gram de fire în România!). Lasând modestia la o parte, putem afirma ca nimeni nu are curaj sa intre în relatii comerciale cu Rifil daca are de gând sa dea o «teapa» sau sa se preteze la practici comerciale si financiare în afara legii”.
Principalele piete de export în acest moment pentru compania Rifil sunt Italia, Polonia, Spania, Franta, Germania, Anglia, SUA. Modificari spectaculoase în structura pietelor nu vor fi, dupa cum estimeaza oficialii companiei, care nu exclud aparitia unor cerinte pe piete înca neexploatate. Alina Toma Vereha, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!