Ce implicatii are reorganizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala

In cadrul procesului de accelerare a reformei administrative a ANAF, proces care reprezinta unul dintre obiectivele prioritare asumate la preluarea mandatului de catre dl. Daniel Chitoiu, Guvernul a adoptat OUG nr.74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii ANAF.

ANAF se reorganizeaza ca urmare a fuziunii prin absorbtie si preluarea activitatii Autoritatii Nationale a Vamilor, si prin preluarea activitatii Garzii Financiare, institutie publica care se desfiinteaza.

De asemenea, in cadrul ANAF se infiinteaza Directia Generala Antifrauda Fiscala, structura fara personalitate juridica, cu atributii de prevenire si de combatere a actelor si faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala.

In cadrul acestei structuri functioneaza pe langa structurile de prevenire si control, Directia de Combatere a Fraudelor, care acorda suport tehnic de specialitate procurorului in efectuarea urmaririi penale in cauzele avand ca obiect infractiuni economico-financiare.

Restructurarea din temelii a structurilor de control pentru a genera performanta, vizeaza atat combaterea si prevenirea evaziunii fiscale cat si cresterea eficientei in ceea ce priveste colectarea veniturilor, prin alocarea de personal suplimentar in zona inspectiei fiscale pentru efectuarea controalelor de fond si accelerarea procedurilor de rambursare de TVA.

Numirea personalului antifrauda se va face pe baza de concurs sau examen, ocuparea functiilor publice fiind facuta in urma promovarii evaluarilor psihologice complexe, organizate prin intermediul unitatilor specializate acreditate in conditiile legii si a evaluarilor de integritate.

Restructurarea ANAF reprezinta o preconditie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administratiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de imprumut cu Banca Mondiala in valoare de 70 de milioane de euro in data de 8 mai 2013.

Intregul proces de reorganizare urmareste transformarea ANAF intr-o administratie fiscala moderna, flexibila si eficienta, accentul fiind pus si pe crearea unei relatii de parteneriat cu contribuabilii, prin dezvoltarea sistemului informatic care va duce la perfectionarea mecanismelor de declarare si plata a obligatiilor fiscale.

In cadrul analizei efectuate in cadrul acestui proces de reorganizare au fost identificate urmatoarele puncte slabe ale agentiei, pe linia carora urmeaza a se actiona in scopul eliminarii disfunctionalitatilor, intaririi aparatului fiscal si utilizarii resurselor de care dispune la capacitate maxima si in conditii de eficienta :

• nivelul redus al conformarii voluntare si de aici, nevoia acut resimtita de actiune atat pentru combaterea evaziunii fiscale, a oricaror mijloace de evitare a declararii si a platii, cat si pentru imbunatatirea serviciilor oferite contribuabililor si diminuarea costurilor conformarii;
• structura organizatorica actuala, in special cea a aparatului teritorial, care presupune costuri ridicate de administrare, a dus la crearea unui numar mare de organe fiscale, toate judetele fiind tratate similar, netinandu-se cont de dimensiunea sau importanta fiecaruia sub aspectul ponderii economice, a numarului de contribuabili, etc.
• toate structurile includ functii de directori executivi adjuncti, sefi de administratii, sefi de administratii adjuncti etc.
• la nivel national, aproximativ 49% din resursele umane ale ANAF se afla in birourile judetene, iar 43% in birourile operationale. Activitatea desfasurata la nivelul structurii judetene este un amestec de activitati functionale (asistenta, monitorizare, coordonare, functii suport, etc.) si activitati operationale (ex: inspectie fiscala).
• acest tip de organizare tinde sa creasca numarul de structuri si de functii de conducere.
• distributia ineficienta a personalului intre diferitele activitati ale administratiei fiscale, precum si intre diferite unitati de la nivel teritorial, nerespectandu-se, de la un judet la altul, aceeasi proportie intre numarul de personal alocat si numarul de contribuabili administrati sau veniturile realizate.

In urma acestui proces amplu de reorganizare conducerea MFP preconizeaza o serie de schimbari cu impact major in indeplinirea obiectivelor asumate de combatere si prevenire a evaziunii fiscale si de crestere a eficientei in ceea ce priveste colectarea veniturilor:

• crearea nivelului regional in scopul reducerii numarului de raportari catre centrala ANAF, imbunatatirii planificarii si controlului, reducerii costului colectarii si crearii de unitati mai echilibrate din perspectiva ponderii economice si a ponderii in colectarea veniturilor. Competenta teritoriala a viitoarelor directii generale regionale ale finantelor publice respecta zonele de dezvoltare asa cum vor fi acestea stabilite prin hotarare de Guvern;
• totodata, numarul functiilor de conducere se va reduce considerabil pana la o treime  un aspect de mentionat este si faptul ca regionalizarea pastreaza structura de organizare pe 3 paliere (sediu central/nivel regional/nivel local in loc de sediul central/nivel judetean/nivel local), permitand insa un management mai bun, dar si economii importante in procesul de administrare fiscala.
• crearea structurii antifrauda prin reorganizarea controlului operativ in cadrul aparatului propriu al ANAF. Directia Generala Antifrauda Fiscala va fi o structura nationala puternica, avand 8 servicii regionale aflate in directa coordonare a aparatului central.
• din activitatea institutiei in ultimii ani, a reiesit necesitatea pregnanta a consolidarii cadrului legal privind lupta impotriva evaziunii, prin crearea unui mecanism unic de control care sa inlature paralelismele si sa elimine astfel evaluarea fiscala diferita sau chiar contrara a aceleiasi operatiuni economice, in concordanta cu angajamentul asumat de Romania in raport cu FMI.
• avand in vedere necesitatea recuperarii cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infractionala din zona evaziunii fiscale, precum si necesitatea specializarii unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, structura antifrauda va prelua si atributii de cercetare penala. Aceasta masura este justificata de necesitatea coordonarii de la un singur punct a intregii activitati, pentru concentrarea informatiilor si utilizarea eficienta a acestora, prin reducerea barierelor administrative, si implicit, obtinerea unor rezultate imediate. S-a avut in vedere exemplele la nivelul tarilor europene dezvoltate, in care o astfel de structura care combina cercetarea penala cu administrarea/cercetarea fiscala obtine rezultate notabile in combaterea fenomenului de evaziune fiscala.
• impreuna cu actul de sesizare se trimit organelor de urmarire penala: procesul-verbal sau actul de control incheiat potrivit alin.3, documentele ridicate in conditiile art.6 alin.2 lit. d) si explicatiile scrise solicitate in conditiile art. 6 alin.2 lit. f), precum si alte inscrisuri care au valoare probatorie de inscrisuri in procesul penal
• asigurarea autonomiei Directiei Generale a Vamilor, in cadrul ANAF, in exercitarea functiilor specifice vamii: securizarea frontierei externe a Uniunii Europene, efectuarea operatiunilor de vamuire, combaterea traficului de droguri si a traficului de marfuri contrafacute, etc.;
• implementarea unei noi strategii de resurse umane si simplificarea procesului decizional. Acest deziderat se va realiza, pe de o parte, prin realocarea personalului spre domeniile deficitare (antifrauda, inspectie fiscala, IT, juridic) sau spre organele fiscale cu cel mai mare grad de incarcare si, pe de alta parte, prin eliberarea din functie a celor care nu corespund din punct de vedere profesional si al integritatii. De asemenea, prin reducerea cu pana la 30% a functiilor de conducere se va accelera procesul decizional si se vor realiza economii in vederea incadrarii in fondurile bugetare alocate pentru cheltuielile de personal.
• in ceea ce priveste politica de resurse umane, asa cum au constatat si expertii internationali, numarul total al personalului ANAF raportat la numarul de contribuabili administrati se incadreaza in media administratiilor fiscale din alte state europene. Totusi, s-a constatat necesitatea redistribuirii personalului atat intre structurile judetene (care au un numar prea mare sau prea mic de personal in functie de numarul de contribuabili administrati) cat si intre functiile administratiei (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adaugata redusa catre functiile mai complexe precum inspectia fiscala, asistenta contribuabililor si tehnologia informatiei unde a fost identificat un deficit real de personal).
• o politica de resurse umane proactiva, orientata spre retinerea in sistem a personalului bine calificat si spre recalificarea personalului in functie de evolutia proceselor de activitate, este ceea ce ANAF va urmari in mod prioritar. Georgiana Matache, infolegal.ro

Cuvinte cheie: Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Daniel Chitoiu, implicatii, reorganizare

Stiri juridice & administrative pe 12:16 felicia.taunean