Planul B al Romaniei dupa esecul Nabucco: Resursele din Marea Neagra si gazele de sist
România analizeaza, dupa ce OMV a anuntat ca proiectul Nabucco a esuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale si conectarea la piata regionala de profil, iar gazele din Marea Neagra si cele de sist au potentialul de a creste independenta energetica nationala.
„În acest moment, autoritatile române au în derulare o analiza complexa a situatiei energetice la nivel national si regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât si conectarea României la piata regionala de gaze. Optiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din sisturi) au potentialul de a creste si mai mult independenta energetica a tarii noastre”, se arata într-un comunicat transmis de Departamentul Energiei din Ministerul Economiei.
Actionarii consortiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta).
OMV, liderul al consortiului Nabucco, a anuntat miercuri ca grupul de companii care exploateaza zacamântul de gaze Sah Deniz din Azerbaijan, nu a selectat Nabucco Vest ca ruta de transport al gazelor naturale catre Europa. Anuntul este echivalent cu esecul proiectului, din moment ce consortiul de la Sah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat în discutii cu partenerii Nabucco.
Exploatarea gazeifera de la Sah Deniz, situata în Marea Caspica, este operata de gigantul britanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia).
În comunicatul Ministerului Economiei se precizeaza ca România este statul cu cel mai redus grad de dependenta de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco, iar România va continua, la nivel regional, eforturile pentru realizarea proiectelor începute, între care ramâne o prioritate proiectul AGRI.
Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia si lichefierea într-un terminal care ar urma sa fie construit pe tarmul georgian al Marii Negre, de unde sa fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea si transferul în sistemul national de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.
Investitia în proiectul AGRI este estimata între 1,2 miliarde euro si 4,5 miliarde euro, în functie de capacitatea de transport.
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, afirma, în luna februarie, ca AGRI „stagneaza putin” si nu din cauza României. În 2011, oficiali ai Guvernului afirmau ca au în vedere atragerea Turkmenistanului ca furnizor de gaze naturale pentru proiectele Nabucco si AGRI.
O declaratie oficiala a consortiului care exploateaza zacamântul de gaze Sah Deniz urmeaza sa fie facuta vineri.
Proiectul Nabucco a fost initiat la începutul anului 2002, când au avut loc discutii preliminare între OMV Austria si BOTAS Turcia.
Reprezentatii consortiului Nabucco declarau în luna mai, la Bucuresti, ca sunt încrezatori în sansele de succes ale proiectului.
OMV Petrom siu ExxonMobil au anuntat, anul trecut, ca au facut o descoperire semnificativa de gaze într-un perimetru din Marea Neagra, estimarile preliminare plasând zacamântul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al României. Carol Dan, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!