Al doilea acord stand-by cu FMI, s-a incheiat cu succes
Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a avizat miercuri ultimele doua evaluari ale acordului cu România si a aprobat scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile de la Bucuresti, astfel ca acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul României cu FMI si UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile române ca preventiv, fara sa fie trase fonduri.
Finalizarea evalarilor a saptea si a opta fac disponibila pentru tragere o suma echivalenta cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispozitia României din partea Fondului în actualul acord se situeaza la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arata într-un comunicat al FMI.
În luna ianuarie, o misiune comuna a expertilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privavatizari care urmau sa fie implementate pentru ca acordul sa poata fi încheiat, cu o întârziere de trei luni fata de programul initial.
Întelegerea a fost parafata în primavara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, si trebuia sa se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autoritatilor române de extindere cu trei luni a acordului, pâna la sfârstul lunii iunie, astfel încât Guvernul sa aiba timp sa reducã arieratele si sa adopte masuri de îmbunatatire a managementului companiilor de stat.
„România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflatia de baza ramâne redusa, iar balanta fiscala si cea a contului curent sunt sustenabile. Totusi, cresterea este slaba si exista riscuri de înrautatire a situatiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potentialului de crestere al României si pentru crearea de locuri de munca, în timp ce continuarea disciplinei fiscale este esentiala pentru ancorarea stabilitatii macroeconomice”, a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.
FMI a luat nota de încetarea procedurii de deficit excesiv derulate de Comisia Europeana împotriva României si considera potrivita intentia Guvernului de a reduce în continuare deficitul structural într-un ritm moderat pentru atingerea obiectivului pe termen mediu.
Cadrul bugetar ar beneficia de pe urma stabilirii unui sistem eficient de control al angajamentelor si de prioritizarea stricta a investitiilor publice, care ar ajuta la evitarea acumularii de noi arierate.
FMI recomanda Guvernului noi reforme în domenii precum sanatate, taxe, energie, transporturi si companii de stat.
“Sunt necesare si reforme ale administratiei taxelor si sanatatii, împreuna cu masuri de largire a bazei de taxare (…) Reforma în sectoarelor energetic si transporturi si în privinta companiilor de stat ramâne incompleta. Autoritatile au început sa majoreze gradual preturile la electricitate pentru a ajunge la o piata mai competitiva, concomitent cu adoptarea de masuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste masuri sunt binevenite, dar trebuie facut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai ampla a sectorului privat”, a spus Shafik.
Politica monetara este în linii mari adecvata, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la socuri externe, noteaza Fondul.
“Astfel, autoritatile ar trebui sa continue sa-si îmbunatateasca mecanismele de management al crizei si planurile de urgenta. În particular, sunt necesare noi eforturi pentru înlaturarea obstacolelor în calea rezolvarii creditelor neperformante si trebuie rezolvate deficientele legate de guvernanta corporativa la noua autoritate unificata de supraveghere”, a afirmat Shafik.
Ministerul Finantelor Publice a informat, într-un comunicat, ca România a îndeplinit toate cele cinci actiuni prealabile prevazute în acordul stand-by cu Fondul.
Guvernul a redus arieratele bugetului de stat sub 20 de milioane de lei (arieratele bugetului de stat se situau în mai la 18,9 milioane de lei), iar pe cele ale autoritatilor locale sub 300 de milioane de lei (acestea se situau în mai la 150,6 milioane de lei).
De asemenea, a fost desemnat câstigatorul licitatiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfa, au fost vândute 15% din actiunile detinute de stat la Transgaz si a fost semnat un contract cu un consultant de tranzactie pentru o oferta publica initiala de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia, se mentioneaza în comunicat.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, ca restantele înregistrate în negocierile cu FMI, legate de arierate, privatizarea CFR Marfa si listarea Transgaz, au fost recuperate, astfel ca autoritatile îndeplinesc în prezent absolut toate conditiile pentru finalizarea cu succes a acordului.
Guvernul a anuntat, anterior, cã intentioneazã sã încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.
Potrivit scrisorii de intentie transmise de Guvern Fondului pe 10 iunie, document obtinut de MEDIAFAX, România îndeplinea, la momentul respectiv, doar douã dintre cele cinci criterii de performatã cantitative si tot douã dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performantã privind activele externe nete ale Bãncii Naþionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.
Tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritãþilor locale si arieratele întreprinderilor de stat nu erau, de asemenea, îndeplinite.
Guvernul a reusit, însã, ca în intervalul rãmas pânã la discutarea scrisorii de intentie în Consiliul Director sã respecte douã preconditii
importante pentru închiederea acordului, respectiv achitarea arieratelor de cãtre autoritãtile locale si desemnarea unui câstigãtor la privatizarea CFR Marfã. Marius Oncu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!