Economii pentru pensie – Prin depozite bancare sau prin Pilonul III?
Cum economisim mai bine pentru pensie? Prin depozite bancare sau prin Pilonul III? Capital va prezinta în premiera o simulare paralela între cele doua variante de economisire.
Putini români stiu ca în prezent „doneaza” statului circa 300 lei anual fiecare. Si asta prin faptul ca nu acceseaza stimulentele oferite de autoritati în domeniul economisirii pentru pensii. Printr-o „donatie“ atât de mica, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar sa vedem despre ce e vorba.
Când vine vorba de pensie, doar unul din 20 de români a luat în considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III). Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea românilor considera ca cea mai buna varianta de economisire pentru pensie este în depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere si putini cunosc este faptul ca statul acorda deductibilitate totala în limita a 400 euro/an, atât la angajat, cât si la angajator, daca aceste sume sunt virate catre un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege sa contribuie lunar la Pilonul III porneste din start cu un avantaj de 13% fata de altul care alege sa economiseasca prin depozite bancare.
„Conform studiilor Comisiei Europene, vom trai mai mult, dar vom avea o pensie mai mica. Putem compensa scaderea pensiei de stat prin folosirea deductibilitatii fiscale acordate în domeniul pensiilor facultative. Din pacate, e o lipsa de cultura financiara în ceea ce priveste deductibilitatea“, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii.
De unde vine principalul avantaj fata de economisirea clasica prin depozite? Daca alegem sa contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii, salariul net „în mâna“ scade cu 126 lei, potrivit Asociatiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). Asta înseamna ca avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, gratie deductibilitatii. Astfel, un salariat care poate renunta sa chetuiasca azi 126 lei are optiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau sa vireze cei 126 lei într-un depozit bancar.
Pilonul III vs depozite bancare
Capital a realizat, în premiera, o simulare paralela între economisirea printr-un depozit si cea printr-un fond de pensii facultative. Scenariul de acumulare a pensiei pe Pilonul III este unul conservator, prin luarea în calcul a unui randament real de 4%. Pentru a avea o comparabilitate cu banii din prezent, am considerat inflatia zero. Întrucât un administrator de fond de pensii are o putere de negociere mai mare precum si o expertiza superioara fata de o persoana fizica, am considerat randamentul real adus persoanelor fizice de depozitele bancare cu doua puncte mai mic, respectiv de 2%. În plus, daca la Pilonul III este perceput un comision de maximum 5% pe fiecare contributie si altul lunar pe activul net (circa 0,15%), în cazul sumelor strânse prin depozite bancare câstigurile de dobânda sunt impozitate anual cu 16%.
Conform analizei Capital, sumele acumulate în cont la vârsta de 65 de ani pe Pilonul III sunt cu 20%-30% mai mari decât cele strânse într-un depozit bancar. Pe de alta parte, se observa ca pensia scade cu peste 50% cu fiecare 10 ani de întârziere a contributiei. Speranta medie de viata la pensie (la 65 de ani) luata în calcul este 18 ani, conform unui studiu recent al BCR care arata ca în 2030 barbatii vor avea o speranta de viata la pensie de 17 ani, iar femeile de 20 de ani.
Pe de alta parte, reprezentantii industriei pensiilor private vor sa propuna autoritatilor ca un angajat sa poata accesa si deductibilitatea oferita angajatorului daca acesta nu o utilizeaza sau invers, un angajator sa poata oferi o pensie facultativa de 800 euro anual deductibila total daca angajatul nu a accesat acest beneficiu. Asta ar însemna ca fie angajatul, fie angajatorul ar putea contribui cu 300 lei lunar la Pilonul III, în limita de deductibilitate, si astfel sumele estimate la pensie ar fi duble.
Daca la Pilonul II avem 5,9 milioane de participanti, la Pilonul III avem doar 304.000, adica de 20 ori mai putin. Potrivit lui Anghel, potentialul pe Pilonul III este de circa 1,2-1,3 milioane de participanti, adica 20% din cei de la Pilonul II cu venituri superioare. Asta ar însemna ca aproape 1 milion de salariati cu potential de economisire pe Pilonul III înca nu acceseaza deductibilitatea acordata de stat.
Deductibilitate 400 de euro este suma maxima care poate fi dedusa la plata impozitului pe venit daca se directioneaza catre un fond de pensii facultative. Deducerea se acorda atât angajatului, cât si angajatorului
STATISTICI PILONUL III
- Doar 45% dintre cei 300.000 de participanti îsi platesc lunar contributia;
- În cei 6 ani de functionare a P3, în principal angajatorii au renuntat sa mai plateasca, din cauza dificultatilor birocratice si a crizei;
- Se estimeaza ca 45% dintre contributii sunt suportate de angajatori, 45% de participanti individuali si în 10% din cazuri avem contributie mixta;
- 80% dintre contributii sunt sub 100 lei si doar 12%-15% dintre contributii sunt la limita sau peste limita legala de deductibilitate.
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!