Care a fost de fapt miza privatizarii CFR Marfa?
Grup Feroviar Român (GFR), parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, si principalul competitor al CFR Marfa pe piata locala, a câstigat joi licitatia de privatizare a transportatorului feroviar de marfa, oferind 202 milioane de euro pentru pachetul de 51% din actiunile companiei. Contractul se va semna cel mai probabil saptamâna viitoare, iar banii se vor vira în termen de doua luni, portivit estimarilor facute atât de ministrul Transporturilor Relu Fenechiu, cât si de premierul Victor Ponta.
GFR a ramas miercuri singurul investitor în cursa pentru compania de stat, dupa ce asocierea Transferoviar- Donau Finanz s-a retras, în ciuda încercarilor guvernului de atrage cât mai multe companii prin stergerea datoriilor CFR Marfa sau înlesnirea repetata a conditiilor de participare la licitatie.
De succesul privatizarii CFR Marfa depinde si votul pe care board-ul Fondului Monetar International (FMI) îl va da pe 26 iunie în ceea ce priveste încheierea acordului cu România. Daca la începutul anului, executivul si-a asumat sa vânda pachetul majoritar de actiuni unui investitor strategic pâna la evaluarea acordului, în scrisoarea de intentie transmisa saptamâna trecuta conducerii FMI, guvernul precizeaza doar ca va numi un câstigator al licitatiei, nu si ca va finaliza tranzactia.
Citeste si Privatizarea CFR Marfa. Grupul feroviar GFR, desemnat câstigator. Fenechiu: Trebuie sa plateasca 202 milioane de euro în doua luni
Ponta, convins ca nu se va repeta situatia de la Oltchim
Premierul Victor Ponta s-a aratat încrezator ca investitorul selectat va vira banii în termenul legal, respectiv doua luni de la semnarea contractului si ca nu exista posibilitatea repetarii situatiei de la Oltchim, unde desi s-a numit un câstigatorul, privatizarea a esuat. „Nu avem un escroc care vine cu banii la el, ci o mare companie româneasca”, a spus Ponta.
Gruia Stoica a dat de asemenea asigurari ca va putea achita suma. „Avem aceasta suma, nu am fi participat la licitatie daca nu am fi avut-o. Ea este asigurata parte din fonduri proprii, parte cu sprijinul unor finantari de la banci. Este o suma mare, pe care nu orice companie si-o poate permite, dar GFR este o societate privata bancabila, solida, fara datorii la stat, profitabila”, a declarat omul de afaceri pentru Mediafax.
Fenechiu a tinut sa le multumeasca membrilor comisiei de privatizare, precizând ca au actionat cu mult profesionalist si ca au facut „în câteva zile sau în câteva ore lucruri care s-ar fi rezolvat în câteva saptamâni”. Cu toate acestea, ministrul Transporturilor nu a explicat cum s-a procedat pentru a exclude din oferta depusa în termenul legal de GFR conditiile impuse si care au fost respinse de guvern.
De ce are România nevoie de acordul cu FMI
Încheierea cu succes a prezentului acord de tip stand-by cu Fondul, acord prin care statului i s-au pus la dispozitie 5 miliarde de euro pe care îi poate folosi în cazul în care are probleme de finantare, este esentiala pentru negocierea unui viitor acord. O întelegere cu FMI, spun analistii, functioneaza ca o „plasa de salvare” pentru România. Asta pentru ca investitorii straini urmaresc, în afara de evolutia economiei în general (crestere economica, deficit bugetar etc) sau a rating-urilor acordate de agentiile de profil, si existenta unui acord cu o institutie financiara internationala. Existenta unui astfel de acord ofera asigurari suplimentare privind seriozitatea angajamentelor asumate de guverne.
Absenta unui acord cu FMI poate duce la cresterea costurilor de finantare ale statului român care se împrumuta de pe pietele financiare internationale pentru a-si acoperi deficitul bugetar, respectiv diferenta dintre veniturile si cheltuielile administratiei publice, dar si pentru a-si „rostogoli” datoria publica, respectiv pentru a returna împrumuturi mai vechi prin contractarea unor noi împrumuturi.
Daca România este perceputa ca fiind „riscanta” pentru plasarea de investitii pe termen lung, dobânzile la care statul se va împrumuta ar putea creste. Joi, spre exemplu, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la bancile interesate sa cumpere titluri de stat, considerând ca dobânzile cerute, de circa 5,75%, erau prea mari. Totodata, cu cât este nevoit sa plateasca mai mult pentru dobânzile împrumuturilor contractate, cu atât alte cheltuieli ale statului trebuie sa fie micsorate, fiind periclitate astfel investitiile publice.
Totodata, absenta unui acord ar putea pune presiune pe cursul de schimb leu/euro, deoarece investitorii ar fi tentati sa iasa din România, respectiv sa vânda leii si sa cumpere valuta pentru a putea investi în alta parte.
Fenechiu: „Dupa sapte ore de negocieri a iesit fumul alb”
Ministerul Transporturilor a avut o surpriza joi, la deschiderea ofertei GFR, singura companie ramasa în cursa pentru CFR Marfa. Transportatorul privat a inclus în oferta financiara o serie de conditii care se refereau la plata în rate a sumei oferite pentru CFR Marfa.
Cu o întârziere de doua ore, Fenechiu a iesit la declaratii, precizând ca negociaza cu GFR renuntarea la conditiile impuse. Ministrul Transporturilor a asigurat totodata ca investitorul va fi descalificat daca nu va renunta la masurile cerute în oferta financiara.
„Dupa mai multe ore, sapte ore, pot sa va anunt ca a iesit fumul alb. Astazi putem declara un câstigator în competitia de privatizare a CFR Marfa. Compania care ramasese singura în aceasta cursa, GFR, a depus o oferta care în urma analizei a fost declarata conforma”, a anuntat Fenechiu, în jurul orei 18:00.
GFR a renuntat la plata esalonata a sumei oferite pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni al CFR Marfa si s-a angajat totodata sa investeasca 900 de milioane de euro, potrivit declaratiilor facute de Relu Fenechiu, rectificate ulterior când ministrul a precizat ca ar fi vorba despre 900 de milioane de lei.
În aceeasi zi în care la Bucuresti se adjudeca câstigatorul licitatiei de privatizarea a CFR Marfa, la Sofia se hotara anularea procedurii de privatizare a diviziei de marfa a Companiei Nationale Feroviare BDZ, respectiv BDZ Cargp, pentru care GFR urma sa depuna vineri o oferta de preluare.
„Decizia de anulare a privatizarii a apartinut statului bulgar, dupa ce BDZ Cargo a trimis o scrisoare de informare Agentiei de Privatizare prin care a aratat ca nu poate oferi garantii si un termen limita pentru ridicarea sechestrului pus pe actiunile sale”, au explicat reprezentantii GFR într-un comunicat transmis în jurul orei 18:00.
Compania a subliniat totodata ca „dispune de finantarea necesara achizitionarii BDZ Cargo”.
Istoria privatizarii CFR Marfa
În cursa pentru CFR Marfa s-au înscris trei companii. Dupa prima etapa, toate trei au fost descalificate pentru ca nu au depus documentatia completa.
Dupa reluarea procesului, americanii de la OmniTRAX au fost exclusi pentru ca în plicul pe care l-au depus nu se afla nicio oferta preliminara si neangajanta. Compania a depus contestatie, acuzând ca timpul pe care l-a avut la dipozitie nu a fost suficient pentru formularea unei „oferte serioase”. Toate termenele procesului de privatizare au fost specificate în caietul de sarcini pe care investitorii interesati l-au cumparat la demararea procedurilor.
Asocierea româno-austriaca Transferoviar- Donau Finanz s-a retras miercuri, acuzând de asemenea ca nu a avut suficient timp la dispozitie pentru a depune o oferta finala bine documentata.
La jumatatea lunii mai, Ministerul Transporturilor a redus de cinci ori cifra de afaceri ceruta ofertantilor, de la 100 de milioane de euro, la 20 de milioane de euro.
Totodata, datoriile fiscale ale CFR Marfa vor fi stinse de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) prin conversie în actiuni, inclusiv obligatiile de plata, în cuantum de 127,4 milioane lei, pe care operatorul feroviar de marfa le va prelua de la CFR SA. Aceasta stergere de datorii a fost negociata cu reprezentantii FMI.
Privatizarea CFR Marfa a fost unul dintre angajamentele asumate de guvern în cadrul actualului acord cu FMI. Cu toate acestea, privatizarea transportatorului feroviar de marfa a fost discutata înca de la putin timp dupa înfiintarea companiei, prin spargerea gigantului de stat SNCFR în 1998.
În 1999, Traian Basescu, pe atunci ministrul al Transporturilor, declara la Washington ca invita companiile americane sa participe la privatizarea sectorului românesc de transport feroviar.
„Este momentul potrivit pentru a invita companiile americane sa se uite la piata româneasca. Avem o piata buna, iar privatizarea transportului feroviar de marfa este o solutie strategica care ar putea avea succes”, spunea Basescu în luna martie a acelui an, potrivit Mediafax.
CFR Marfa a fost una dintre companiile propuse pentru privatizare în cadrul programul PSAL 2, aflat la acea data în curs de negociere cu Banca Mondiala. Alexandra Pele, gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!