CCR a decis ca fiind neconstitutionala, modificarea Statutului parlamentarilor privind imunitatea
Curtea Constitutionala a României a decis miercuri ca este neconstitutionala modificarea Statutul deputatilor si senatorilor referitoare la imunitatea parlamentara.
CCR a admis sesizarea presedintelui Traian Basescu privind Statutul parlamentarilor.
Curtea a constatat ca sunt neconstitutionale art. I punctul 18 si art. I punctul 19 din legea care modifica Statutul deputatilor si al senatorilor.
Judecatorii au constatat ca aceste prevederi încalca art. 1 alin. 5) din Constitutie care prevede: „În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.
Decizia este definitiva si general obligatorie. Actul normativ urmeaza sa se întoarca în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.
Pe 26 aprilie, Administratia Prezidentiala informa ca Traian Basescu a trimis presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstitutionalitate a legii care modifica Statutul deputatilor si al senatorilor.
În motivarea sesizarii, presedintele atrage atentia ca prevederile articolului I pct. 18 (referitoare la modificarea articolului 24) si ale articolului I pct. 19 (referitoare la introducerea articolului 24) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale deoarece contravin dispozitiilor articolului 1 alin. (4), articolului 124 alin. (2) si articolului 126 alin. (1) din Constitutia României.
În articolul 1 alin. (4) din Constitutie, la care presedintele face referire, se mentioneaza ca ”Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – în cadrul democratiei constitutionale”.
De asemenea, în articolul 124 alin. (2) din Constitutia României se mentioneaza ca ”Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti”, iar articolul 126 alin. (1) prevede ca ”Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”.
În cererea de sesizare, Basescu aminteste ca articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede ca articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor va avea urmatorul cuprins: ”(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul Justitiei presedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusa aprobarii plenului Camerei respective, în temeiul articolului 72 din Constitutia României, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei. (2) Presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndata, cererea la cunostinta Biroului Permanent, care o trimite Comisiei care are în competenta analizarea situatiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate. Raportul Comisiei se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti”.
Seful statului atrage atentia si asupra articolului I al legii respective care la pct. 19 prevede introducerea articolului 24 în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu urmatorul cuprins: ”(1) Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Camera Deputatilor sau Senatul, dupa caz, pentru a cere începerea urmaririi penale pentru savârsirea unei fapte penale care are legatura cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau de senator, în temeiul articolului 109 din Constitutia României, republicata. Sesizarea trebuie sa contina motivele concrete, legale si temeinice care justifica începerea urmaririi penale. (…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate; acesta se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti”.
În context, presedintele sustine ca imunitatea parlamentara prevazuta de articolul 72 din Constitutie reprezinta o garantie a exercitarii mandatului si nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauza de exonerare de raspundere penala.
Potrivit acestuia, imunitatea parlamentara reprezinta regula, iar ridicarea imunitatii parlamentare reprezinta exceptia, iar „ca orice exceptie ridicarea imunitatii parlamentare trebuie sa fie de stricta interpretare si aplicare”.
Seful statului mai atrage atentia asupra faptului ca modul de redactare a noului text al articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, articol ce reglementeaza ”procedura în caz de retinere, arestare sau perchezitie”, este de natura sa dea nastere la diferite interpretari, „cu consecinte asupra independentei puterii judecatoresti”.
Presedintele Basescu motiveaza punctând ca sintagma ”indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei” din cuprinsul alin. (1) al articolului 24 conduce la concluzia ca Senatul sau Camera Deputatilor se poate pronunta asupra calificarii juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.
Traian Basescu mai crede ca referirile exprese din continutul legii atacate la ”motivele concrete si temeinice” extrapoleaza aspectele legate de admisibilitatea, administrarea si chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecatoreasca la reprezentantii puterii legislative.
El subliniaza ca interpretarea prevederilor continute de legea transmisa spre promulgare, în sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si Comisia parlamentara care are în competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, examineaza sub aspectul motivelor concrete, legale si temeinice cererea de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separatiei puterilor în stat. În context, seful statului spune ca „o asemenea atributie este cu totul straina statutului juridic constitutional, rolului si functiilor celor doua Camere ale Parlamentului si conduce la încalcarea rolului puterii judecatoresti”. agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!