Deputatii au votat un proiect de act normativ care reconfigureaza sistemul de probatiune
Sistemul de probatiune, ca serviciu public, se desfasoara in scopul reabilitarii sociale a infractorilor, al diminuarii riscului de savarsire a unor noi infractiuni si al cresterii gradului de siguranta in comunitate, dupa cum se arata in reglementarile in vigoare. Recent, deputatii au adoptat, prin vot final, un proiect de act normativ ce reconfigureaza sistemul si pune in acord prevederile impuse de adoptarea noului cod penal si noului de procedura penala.
Proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune a primit recent votul senatorilor, alaturi de alte 3 propuneri legislative ce completeaza reforma in materie penala si procesual penala, materializata de adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Legii nr. 135/2010 privind codul de procedura penala.
Documentul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ si de Consiliul Superior al Magistraturii, precum si de mai multe comisii, printre care Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru munca si protectie sociala si Comisia juridica, de disciplina si imunitati, iar in 17 iunie a primit si votul final al Camerei Deputatilor, conform unui comunicat de presa remis redactiei noastre.
Avand in vedere ca, in acest caz, deputatii au ultimul cuvant, proiectul si-a incheiat parcursul legislativ in Parlamentul Romaniei, astfel ca pentru a intra in vigoare, mai trebuie doar promulgat de presedintele Traian Basescu si publicat in Monitorul Oficial.
Sistemul de probatiune, regandit
Dupa cum se precizeaza si in normele actuale, sistemul de probatiune, ca serviciu public, contribuie la infaptuirea actului de justitie. Mai exact, activitatea sistemului se desfasoara in interesul comunitatii, in scopul reabilitarii sociale a infractorilor, al diminuarii riscului de savarsire a unor noi infractiuni si al cresterii gradului de siguranta in comunitate.
Totusi, adoptarea noului cod penal si a noului cod de procedura penala impune o reconfigurare a sistemului probatiunii, prin reorganizarea sistemului actual, avand in vedere schimbarile de substanta cu privire la sanctiunile si masurile neprivative de libertate aplicabile in cursul procesului penal, introduce in sistemul penal roman prin cele doua coduri in materie penala.
In acest context, Guvernul a elaborat si a inaintat Parlamentului propunerea legislativa privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, document structurat pe doua componente majore ce clarifica anumite dispozitii aplicabile si in prezent.
Prima componenta este de ordin organizational si presupune o reconfigurare a sistemului de probatiune prin asigurarea, de catre Ministerul Justitiei, in mod nemijlocit, a unui management unitar privind planificarea strategica in domeniu, gestionarea resurselor umane, financiare si administrative ale sistemului de probatiune pentru a sustine activitatea viitoare a serviciilor de probatiune.
Cea de-a doua componenta, de ordin functional, reconstruieste activitatea serviciilor de probatiune prin prisma competentelor stabilite in noul Cod penal si noul Cod de procedura penala, integrand principii si abordari moderne, specifice instrumentelor internationale si recomandarilor europene in domeniu.
Concret, potrivit expunerii de motive, proiectul de act normativ regandeste sistemul de probatiune, atat din punct de vedere organizational, cat si din punct de vedere functional si este elaborat avand la baza prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si ale Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala.
„Proiectul de act normativ urmareste organizarea sistemului de probatiune prin internalizarea valorilor, principiilor, abordarilor si conceptelor modern promovate prin recomandari si alte instrumente specifice elaborate la nivel European in domeniul probatiunii, dar este articulat pe experienta practica acumulata in activitatea de probatiune pana in prezent”, puncteaza initiatorii (Guvernul, n.red.) in documentul citat.
Structura proiectului de lege
Ca si celelalte proiecte ce fac parte din acelasi pachet legislativ (despre care puteti citi AICI mai multe, n.red.), proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune este structurat in 4 titluri, fiecare dintre ele aducand in discutie aspecte importante din domeniu.
Titlul I se constituie din prezentarea sferei generale de aplicare a normelor, a scopului probatiunii, a misiunii acesteia si a principiilor care stau la baza activitatii in sistemul de probatiune. „Definirea unor termeni si sintagme care incheie titlul I are menirea de a clarifica sensul conceptelor specific utilizate pe parcursul proiectului de act normativ”, sustin initiatorii in expunerea de motive.
Titlul II, Organizarea sistemului de probatiune, este dedicat, dupa cum spune si titlul, organzarii sistemului. Concret, aceasta parte cuprinde dispozitii cu privire la structura sistemului de probatiune pe cele doua paliere, central si local, si mentionarea legaturilor dintre cele doua forme de organizare.
In ceea ce priveste activitatea de probatiune, aceasta este tratata in Titlul III al proiectului. Concret, acest titlu cuprinde distinct prevederi privind fiecare dintre componentele majore care constituie ansamblul activitatilor derulate de catre consilierul de probatiune in vederea implementarii sanctiunilor si masurilor comunitare. Activitatile majore sunt prezentate in detaliu in fiecare dintre capitolele Titlului III.
Ultimul titlu al proiectului, Dispozitii tranzitorii si finale, contine prevederi referitoare la aspectele de ordin adminstrativ presupuse de reorganizarea sistemului precizand, totodata, faptul ca numarul de posturi necesar functionarii Directiei de Probatiune, pe de o parte, si structurilor teritoriale, pe de alta parte, va fi stabilit ulterior prin hotarare de Guvern.
Proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune este unul dintre cele 4 proiecte de lege care contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale, cu privire la intreg pachetul de acte normative ce vizeaza reforma in materie penala. Celelalte 3 propuneri sunt urmatoarele:
- proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale
- proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
- proiectul de lege privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Ulterior, proiectele de lege in chestiune au fost inaintate Camerei Deputatilor (forul decizional, n.red.), ele fiind avizate favorabil de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic si Social si Consiliul Superior al Magistraturii.Mirela Oprea, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!