Modificari aduse la criteriile de incadrare in grad de handicap. ONG-urile le considera abuzive
Un ordin comun al ministrilor Sanatatii si Muncii a modificat criteriile de încadrare în grad de handicap, astfel încât doar un coeficient de inteligenta sub 20 – 25 de puncte sa permita încadrarea în grad grav, masura fiind considerata abuziva de mai multe ONG-uri.
Ordinul Nr. 692/982 din 23 mai 2013 modifica primul capitol „Functiile mentale” din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse si al ministrului sanatatii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste încadrarea în grad de handicap si a fost publicat în Monitorul Oficial din 30 mai.
Documentul stabileste ca handicapul usor înseamna o întârziere mintala usoara (nivel QI 50 – 55 pâna la 70), cu scor GAFS (o cuantificare a modului în care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului) cuprins între 61 – 80. Cel afectat prezinta capacitate de comunicare orala si scrisa, dar manifesta o întârziere de doi – trei ani în evolutia scolara, fara ca aceasta sa fie determinata de carente educative, dificultati de învatare si gândire deficitara si se poate antrena în activitati simple si poate desfasura activitati lucrative daca beneficiaza de servicii de sprijin.
Pentru a fi încadrat într-un grad de handicap mediu, pacientul ar trebui sa aiba o întârziere mintala usoara, asociata cu o alta deficienta fizica, senzoriala, epilepsie si/sau tulburari comportamentale (care necesita tratament si monitorizare de specialitate), nivel QI 35 – 40 pâna la 50 – 55, scor GAFS 51 – 60, sa îsi însuseasca cu dificultate operatiile elementare, dar sa poata învata sa scrie si sa citeasca cuvinte scurte, sa aiba deprinderi elementare de autoservire si sa se adapteze la activitati simple de rutina si sa aiba capacitati de autoprotectie suficiente, putând fi integrat în comunitate si sa desfasoare activitati lucrative în conditii protejate.
Potrivit documentului, handicapul accentuat presupune întârzierea mintala accentuata (nivel QI 20 – 25 pâna la 35- 40), cu scor GAFS 31 – 50. În acest caz, adaptarea la situatii noi nu se realizeaza conform vârstei cronologice, persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfectionare este plafonata, având loc blocaje psihice, este capabila sa efectueze sarcini simple sub supraveghere, are nevoie de servicii de sprijin si se poate adapta la viata de familie, comunitate.
Potrivit noilor criterii de încadrare, handicapul grav de acorda pentru întârzierea mintala profunda (nivel QI sub 20 – 25), scor GAFS 21 – 30 grav, fara asistent personal, scor GAFS 1 – 20 grav, cu asistent personal, minima dezvoltare senzitivo-motorie, pacientul reactionând la comenzi simple îndelung executate, având nevoie de asistenta permanenta si fiind incapabili de autoconductie si autocontrol.
Organizatiile neguvernamentale sustin ca aceste modificari sunt de fapt niste abuzuri care prin care se încalca în mod vizibil dreptul la demnitate al persoanelor cu dizabilitati.
Reprezentantii Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati (CEDCD) considera ca noul ordin comun de încadrare în grad de handicap a persoanelor cu dizabilitati înseamna de fapt „condamnare la moartea sociala” si îsi exprima îngrijorarea cu privire la modalitatea în care institutiile statului si factorii de decizie au înteles sa reglementeze problematica dizabilitatii în România.
„Este revoltator faptul ca, în contextul în care societatea civila face eforturi sustinute de armonizare a legislatiei privind dizabilitatea la normele si principiile Conventiei ONU privind Drepturile Copiilor cu Dizabilitati, institutiile cu atributii în domeniu, formuleaza reglementari abuzive, care încalca dreptul la demnitate al persoanelor cu dizabilitati. Stabilirea criteriului IQ sub 25 pentru acordarea gradului grav si instituirea dreptului de însotitor la persoanele cu vârste peste 18 ani reprezinta un atac direct la o viata decenta a acestor persoane. Cu alte cuvinte, legiuitorul a înteles ca o persoana posedând IQ 26 este independenta si nu necesita suportul unui însotitor”, precizeaza CEDCD.
Presedintele organizatiei neguvernamentale, Madalina Turza, a declarat ca aceasta reglementare este abuziva si discriminatorie si reflecta fie o întelegere precara a notiunii de dizabilitate, fie un gest de rea vointa la adresa uneia dintre cele mai vulnerabile categorii ale societatii.
„Desi mandatul CEDCD nu vizeaza zona de adulti, consideram ca un tânar de 18 ani cu IQ 26 nu poate fi considerat un adult independent, iar o astfel de reglementare nu va face decât sa duca la moartea sociala a acestor persoane si a familiilor lor. Un tânar cu IQ putin peste 25, de cele mai multe ori, este nonverbal si nu îsi poate asigura nevoile de baza”, sustine Madalina Turza.
Secretarul executiv de la Consiliul National al Asistentilor Sociali, Cristian Rosu, considera ca abordarea este complet gresita, întrucât evaluarea se face exclusiv din punct de vedere al inteligentei.
„Nu exista decât criterii pur medicale si învechite. Nu exista criteriile sociale, desi e primul plan afectat. Criteriile medicale trebuie coroborate cu cele sociale, asa cum spune si în titlu «aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste încadrarea în grad de handicap», ori tocmai astea lipsesc. De ce QI de 25? Cum e fundamentat? Cu ce?”, a precizat, Cristian Rosu.
Presedintele Asociatiei pentru Dravet si alte Epilepsii Rare, Adela Chirica, a precizat ca epilepsia este „boala geniilor”, dându-i ca exemplu pe Iulius Cezar, Vincent van Gogh, Napoleon Bonaparte, Piotr Ilici Ceaikovski, însa a conditiona încadrarea acestei dizabilitati în gradul grav de handicap de un coeficient de inteligenta sub 20-25 de puncte este „total irelevant si nedrept”.
„În semn de solidaritate cu cei pe care îi reprezinta, Asociatia pentru Dravet si alte Epilepsii Rare îsi exprima profunda indignare si îngrijorare fata de noul ordin de încadrare în gradul de handicap a persoanelor cu dizabilitati. Asa cum chiar textul ordinului prevede, si persoanele cu grad accentuat de handicap au nevoie de sprijin pentru a duce la bun sfârsit activitati uzuale. Un pacient cu epilepsie îsi poate pierde viata în timpul unei convulsii si este imperios necesar sa primeasca ajutor din partea unui însotitor. Speram la o rezolvare dreapta si cât mai urgenta si contestam public acest nou ordin”, a declarat presedintele Asociatiei pentru Dravet si alte Epilepsii Rare.
Pe de alta parte, directorul adjunct de la Directia Protectia Persoanelor cu Handicap (DPPH) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice, Ana Neagoe, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, ca ordinul se refera numai la persoana adulta cu handicap si s-a facut confuzie între ordinul pentru adulti si cel pentru copii, în conditiile în care evaluarea se face diferit la copii si adulti.
În ceea ce priveste la modificarea referitoare la QI, reprezentanta DPPH a precizat ca noul ordin este de fapt în avantajul persoanelor cu handicap.
„Modificare QI a adus o crestere de patru patru puncte cel putin. Acum încadrarea în grad grav presupune un QI de sub 20 – 25 de puncte, înainte era sub 21 de puncte. Deci s-a crescut putin. Prin urmare, nu se poate spune ca am schimbat în defavoarea persoanelor cu handicap”, a mai spus Ana Neagoe.
Ea a mai precizat ca modificarile au aparut în urma presiunii facute de organizatiile neguvernamentale care reprezinta interesele persoanelor cu tulburari din spectrul autist pentru ca aceste tulburari nu erau introduse în aceste criterii. Aurelia Alexa, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!