Insulta si calomnia au revenit in Codul Penal
Insulta si calomnia, în lipsa unui interes legitim demonstrat, vor fi considerate începând de vineri, de toate instantele din România, fapte penale, pedepsite cu amenda penala. Revenirea la situatia dinainte de 2006, dupa o perioada de dezincriminare, este efectul unei decizii a Curtii Constitutionale luate în unanimitate pe 29 aprilie, dar care a intrat în vigoare astazi, prin publicarea în Monitorul Oficial.
Singura modificare o poate face Parlamentul, printr-o noua lege. Contactat de gândul, deputatul USL Eugen Nicolicea a dat un pronostic ferm: „Nici pomeneala”.
În motivarea deciziei, Curtea admite ca incriminarea insultei si calomniei are „un efect descurajator”, mai ales pentru presa, „si, prin urmare, afecteaza libertatea de exprimare si de informare”. În acelasi timp, toti cei noua judecatori ai CRR sustin însa ca „demnitatea umana nu poate fi evaluata în bani si nici compensata prin foloase materiale”, în asa fel încât procesele pentru lezerea demnitatii sa se consume doar în civil, fara raspundere penala.
Revenirea în Codul Penal a insultei si calomniei, dupa ce fusesera dezincriminate, are precedent doar în Rusia, dintre tarile membre ale Consiliului Europei.
Nominalizata de Guvern pentru a intra în competitia pentru postul de judecator din partea României la CEDO, Iulia Motoc a semnat o opinie concurenta, în care a pledat pentru dezincriminarea insultei si calomniei pentru presa, asa cum a sustinut în mai multe rânduri Curtea de la Strasbourg, votând însa „pentru” luarea deciziei, alaturi de ceilalti 8 membri ai CCR. Citeste: Reincriminarea insultei si calomniei. Iulia Motoc vrea ca la CEDO, dar a votat ca în România
Mai mult, de la oficializarea acestei decizii, se suspenda un articol important din Codul de procedura penala, referitor la hotarârile Curtii Supreme privind recursul în interesul legii. Este vorba, mai exact, despre deciziile prin care Înalta Curte de Casatie si Justitie da o solutie unitara, valabila pentru toti judecatorii, daca se constata ca, pentru dosare similare, instantele vin cu hotarâri diametral opuse.
Reincriminarea, numai pentru viitor
Sesizarea care a reaprins scânteia la Curtea Constitutionala a pornit de la Iasi, dupa ce o asociatie de proprietari a ajuns la scandal cu insulte si calomnii pentru o datorie de 5.000.000 de lei, la CET. Gândul a relatat conflictul între vecinii de bloc cu care Veronica Aneta, fost medic veterinar din Iasi, si fiica sa, avocatul Oana Damoc, a ajuns pâna la Curtea Constitutionala si a câstigat „chiar în Postul Mare, când Dumnezeu e drept si mare”.
De la gâlceava celor 50 de milioane neachitate la CET Iasi s-a ajuns la insulte si calomnii. Procurorul a solutionat însa dosarul cu NUP, considerând ca cele doua fapte au ramas dezincriminate dupa modificarea în Parlament a Codului Penal, în 2006. Chiar daca, în 2007, Curtea Constitutionala a judecat o exceptie de neconstitutionalitate ridicata împotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotarând ca abrogarea operata de Parlament nu respecta Constitutia, în sensul în care dreptul la imagine si la intimitate este garantat de Constitutie si nu poate ramâne nereglementat de lege, judecatorii care au dat în continuare solutii de achitare în procesele de insulta si calomnie ori procurorii care au ales neînceperea urmaririi penale s-au bazat pe o decizie a Curtii Supreme.
Mai exact, prin procedura recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit în 2010 ca magistratii trebuie sa considere ca aceste fapte nu sunt penale, asa cum a decis Parlamentul. Decizia a aparut dupa ce în practica judiciara s-au creat doua interpretari, care duc la haos – unii magistrati considera ca insulta si calomnia sunt fapte penale, altii care considera ca nu.
Judecatorii Curtii Constitutionale au fost însa transanti: Înalta Curte de Casatie si Justitie nu poate decide peste capul lor. În consecinta, CCR „impune sanctionarea oricarei interpretari” a legii care „ar oferi acestei instante posibilitatea sa dea dezlegari obligatorii care contravin Constitutiei si deciziilor CCR”. Efectul direct: „de la data publicarii în Monitorul Oficial” a deciziei 206 din 29 aprilie, adica începând de astazi, aceasta determina „pentru viitor”, „aplicarea normelor de incriminare a insultei si calomniei, precum si a dispozitiilor privind proba veritatii”.
Insulta si calomnia, penale din Andorra în Germania
Dezincriminarea urmata de reintroducerea în Codul Penal a insultei si calomniei are precedent, între tarile membre ale Consiliului Europei, doar în Rusia. „În Federatia Rusa faptele au fost dezincriminate în 2011 si reincriminate în 2012”, mentioneaza CCR în motivare.
Insulta si calomnia se pedepsesc penal în 34 state ale Consiliului Europei: Albania Andorra, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Norvegia, Polonia, Portugalia, Cehia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Tarile de Jos si Ungaria. Germania este singurul stat în care se pedepseste atât calomnia îndreptata asupra vietii private, cât si cea care atinge viata publica publica.
În alte 12 state nu sunt considerate infractiuni. Este vorba despre Ucraina, Bosnia si Hertegovina, Estonia, Cipru, Georgia, Republica Moldova, Regatul Unit, Letonia, Armenia, Irlanda, Muntenegru si Macedonia.
În România, Curtea Constitutionala considera însa ca, a considera ca prin neluarea niciunei decizii în Parlament în 45 de zile, asa cum prevede Constitutia, dupa declararea ca neconstitutional a textului de lege care abroga în 2006 articolele 205, 206 si 207 din Codul Penal (insulta, calomnia si proba veritatii) nu exista, de fapt, decât un vid legislativ, fara efecte juridice înseamna ca „demnitatea, onoarea si reputatia persoanelor nu vor beneficia, în continuare, de nicio forma de ocrotire juridica reala si adecvata”. În consecinta, judecatorii instituie revenirea la situatia dinainte de 2006.
„Practic, ramâne situatia de dinainte de 2006, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta si calomnia. Dar cine stie cum vor actiona instantele de judecata? Mingea este acum în curtea Parlamentului, ei trebuie sa decida ce fac”, a explicat un judecator al CCR, contactat de gândul.
Judecatorii CRR vor o lege speciala a presei
Insulta si calomnia redevin fapte penale cu toate ca, admit judecatorii CCR, CEDO a sustinut în mai multe rânduri ca, în cazul presei, lucrurile sunt mai nuantate. „Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca element important rolul indispensabil de “câîne de paza” care revine presei într-o societate democratica. Presa nu trebuie sa depaseasca însa anumite limite, tinând în special de protectia reputatiei si drepturilor altei persoane. Totusi, îi revine sarcina de a comunica informatii si idei asupra unor chestiuni politice, precum si asupra altor subiecte de interes general”, se arata în motivarea deciziei CCR.
Criticile CEDO se refera la „utilizarea excesiva a prevederilor penale, retinându-se, cât priveste jurnalistii, ca aplicarea chiar a unei sanctiuni penale usoare are repercusiuni majore pentru capacitatea acestora de a-si exercita atributiile, simpla existenta a unor dispozitii de drept penal cu privire la defaimare având un efect descurajator si, prin urmare, afectând libertatea de exprimare si de informare”, admit judecatorii CCR.
Singurul raspuns al CCR este însa o lege speciala a presei care „sa ofere garantii adecvate si eficiente împotriva sanctiunilor sau sentintelor disproportionate”.
Cum se vor lua deciziile în instante?
Decizia Curtii are însa si un alt efect direct: Înalta Curte de Casatie si Justitie nu va mai putea da solutii unitare care sa fie respectate de toate instantele pâna când Parlamentul nu va pune în acord Codul actual de procedura penala cu hotarârea CCR din 29 aprilie. Astfel, pentru ca legislatia din România nu mai includea, practic, prevederi legate de insulta si calomnie, Veronica Aneta si Oana Damoc au contestat la CCR articolul din Codul de procedura penala care arata ca solutiile date de Curtea Suprema sunt obligatorii pentru toate instantele.
În disputa cu Înalta Curte de Casatie si Justitie, judecatorii CCR arata ca aceasta „s-a erijat în instanta de control judiciar”, depasindu-si atributiile în momentul în care a dat o interpretare a efectelor unei decizii a lor. Astfel, CCR lasa pe seama Înaltei Curti de Casatie si Justitie doar „interpretarea si aplicarea unitara a continutului dispozitiilor legale, cu sensul de acte normative, nu si a deiziilor CCR si a efectelor pe care acestea le produc”. În caz contrar, recursul în interesul legii „risca sa fie transformat, cu încalcarea Constitutiei, într-o forma de control a actelor CCR”, avertizeaza judecatorii Curtii Constitutionale.
DECIZIA CCR PRIVIND INSULTA SI CALOMNIA
Nicolicea: „Cea mai usoara rezolvare e sa nu faci nimic”
Daca Parlamentul nu modifica în acest sens legea în 45 de zile, articolul se abroga de drept, iar deciziile Curtii Supreme nu vor mai fi obligatorii pentru instante, existând riscul ca, pentru dosare similare, judecatorii sa dea solutii diametral opuse. Cum Parlamentul intra în vacanta pe 30 iunie, îi ramân practic doar doua saptamâni pentru a trecere o modificare legislativa prin ambele Camere.
Nici parlamentarii nu cred ca se pot încadra în acest termen. „Ar trebui sa existe un initiator sau comisia care sa vina cu un proiect de lege de punere în acord a acestei decizii. Nu stiu sa existe pâna în acest moment moment un astfel de proiect. Nici pomeneala sa se adopte pâna pe 30 iunie. Pâna îl introduci, pâna trece prin cele doua Camere, dureaza. Cea mai usoare rezolvare e sa nu faci nimic”, a aratat deputatul USL Eugen Nicolicea, contactat de gândul.
Membru al Comisiei Juridice aflat la a sasea legislatura, Nicolicea spune ca parlamentarii nu vor interveni nici în Codul Penal pentru dezincriminarea insultei si calomniei pentru a doua oara, întrucât „s-ar încalca decizia Curtii Constitutionale”. „Parlamentul nu poate sa aprobe asa ceva”, spune deputatul USL, cu toate ca vointa politica exprimata la ultima modificare a Codului Penal, în 2011, cele doua fapte nu au mai intrat în lege.
Noul Cod Penal ar urma sa intre însa în vigoare la 1 februarie 2014.
Cum aratau articolele din Codul Penal privind insulta si calomnia
Articolul 205. Insulta
Atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepseste cu amenda. Aceeasi pedeapsa se aplica si în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.
Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.
Articolul 206. Calomnia
Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului public, se pedepseste cu amenda de la 250 lei la 13.000 lei.
Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.
Articolul 207. Proba veritatii
Proba veritatii celor afirmate sau imputate este admisibila, daca afirmarea sau imputarea a fost savârsita pentru apararea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a facut proba veritatii nu constituie infractiunea de insulta sau calomnie. Anca Simina, gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!