Mai mult de jumatate din angajamentele cu FMI au fost ratate de Guvern
Guvernul a ratat mai mult de jumatate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv tinta arieratelor, dar solicita derogari din partea institutiei financiare astfel încât Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, sa accepte închiderea cu succes a acordului.
România a îndeplinit, conform scrisorii de intentie transmise de Guvern catre FMI în aceasta saptamâna, citata de Mediafax, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, doar doua dintre cele cinci criterii de performanta cantitative si tot doua dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanta privind activele externe nete ale Bancii Nationale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.
Tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.
Principalele preconditii pentru închiderea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de catre autoritatile locale si privatizarea CFR Marfa, operatiune de vânzare neîncheiata pâna la acest moment.
„Din pacate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetara a continuat, dar mai multe criterii de performanta stabilite pentru cea de-a saptea si cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate si programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri”, admite Guvernul în scrisoarea de intentie.
Executivul asigura însa ca „se întreprind masuri corective” de îndeplinire a obiectivelor programului si solicita derogari pentru criteriile de performanta neîndeplinite, astfel încât ultimele doua evaluari sa poata fi finalizate, insistând cu argumentul „performantei realizate de noi în cadrul programului” si masurile corective adoptate.
Astfel, Guvernul asigura ca va reduce, ca actiune prealabila, arieratele bugetului de stat si ale autoritatilor locale pâna la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, înainte de eliminarea completa a acestora în cursul anului.
În document se arata ca, urmare a masurilor adoptate spre sfârsitul anului 2012, arieratele au început sa scada atât la nivelul administratiei centrale, cât si la nivelul administratiei locale. Cu toate acestea, facturi neplatite suplimentare au determinat ratarea tintelor programului pentru autoritatile locale.
La companiile de stat monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2 procente din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, în principal din cauza acumularii de noi arierate în companiile feroviare de stat.
Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei pâna la sfârsitul lunii decembrie a anului trecut, dar în final nu s-a reusit decât sa se ajunga la un nivel preliminat în acest moment de 840 milioane lei. Guvernul spera însa sa se încadreze totusi, la un moment dat, în aceasta tinta si explica faptul ca, în urma unei „inspectii”, s-a constatat ca o parte semnificativa a arieratelor, în suma de 360 milioane lei, reprezinta sume constestate, astfel ca nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante ale autoritatilor locale, asteptându-se auditul Curtii de Conturi si validarea în instanta a hotarârii.
Totodata autoritatile precizeaza ca au fost luate masuri menite sa previna aparitia în viitor a arieratelor, prin care se vor asigura ca autoritatile locale ce înregistreaza datorii au majorat nivelul taxelor pe proprietate în concordanta cu inflatia, angajamentele aferente investitiilor efectuate de autoritatile locale în cadrul proiectelor cofinantate de la bugetul de stat sunt limitate la alocarile prevazute în buget, iar recenta Ordonanta de Urgenta 46/2013 privind procedura de insolventa a unitatilor administrativ teritoriale este implementata.
În acelasi timp, însa, Guvernul admite ca prevenirea aparitiei unor arierate în viitor nu se poate realiza pâna când un sistem de control al angajamentelor nu va fi functional pentru toate nivelurile administratiei. În acest sens, va fi elaborata o definitie detaliata a arhitecturii structurale a sistemului ce integreaza sistemul de raportare contabila cu sistemul de plati al Trezoreriei, ce include modulul de control si raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administratiei, fiind deja semnat un contract cu un consultant pentru proiectarea sistemului.
În privinta celorlalte tinte asumate în negocierile cu FMI, dar ratate, cifrele indicate în document ca rezultate preliminate pentru sfârsitul lunii decembrie 2012 indica un plafon al soldului cumulat al bugetului general consolidat de -17,4 miliarde lei (în loc de -14,7 miliarde lei), un stoc al arieratelor bugetului de stat de 30 milioane lei (în loc de 20 milioane lei), un nivel al cheltuielilor primare curente ale bugetului consolidat de 134,3 miliarde lei (în loc de 133,7 miliarde lei), un volum al arieratelor în companii de stat de 11,5 miliarde lei (în loc de 8,9 miliarde lei).
Anuntând ca reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei si scaderea arieratelor autoritatilor locale la 30 milioane lei este „de asteptat sa fie îndeplinite”, Guvernul admite ca la acest moment nu a îndeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat si sistemului asigurarilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat, limita stocului de arierate la companiile de stat si ale autoritatilor locale.
Alte neîndepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investitii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autoritatilor locale finantate din fonduri bugetare si fonduri UE si publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusa ce vor fi întrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic si de tranzactie pentru privatizarea majoritara a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate si a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabila si plati de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru actiunile detinute de stat la Romgaz si Hidroelectrica.
Pentru semnarea unui contract de vânzare-cumparare cu investitorul strategic desemnat câstigator pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfa, mentiunea este „în curs de realizare”.
Singurele angajamente prezentate ca fiind îndeplinite sunt cele legate de lansarea licitatiei pentru o oferta publica secundara de 15% din actiunile detinute de stat la Transgaz, semnarea unui contract cu un consultant de tranzactie pentru o oferta publica initiala de 15% din capitalul social al complexului Oltenia, limita garantiilor bugetului general consolidat, neacumularea de arierate externe la plata, plafonul soldului operational al principalelor companii de stat, limita executiei programului PNDI, publicarea situatiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Minis-terului Sanatatii.
* Guvernul îsi asuma la FMI doar un câstigator al CFR Marfa, nu si finalizarea tranzactiei
Guvernul îsi asuma fata de FMI doar desemnarea câstigatorului licitatiei pentru privatizarea CFR Marfa, una dintre principalele solicitari ale institutiei financiare, dar nu si finalizarea tranzactiei, aratând ca operatiunea depinde de îndeplinirea tuturor conditiilor din contract.
Guvernul promite FMI ca va încerca sa desemneze un câstigator al licitatiei pentru CFR Marfa la 21 iunie, cu putin înainte de reuniunea board-ului FMI, dar nuanteaza referirea la încheierea tranzactiei efective, aratând ca aceasta depine de îndeplinirea „tuturor” conditiilor contractuale.
„Pentru CFR Marfa, pregatirile sunt avansate pentru vânzarea pachetului majoritar catre un investitor strategic. Am publicat anuntul de privatizare în aprilie, vom tine o licitatie publica pentru selectarea investitorului câstigator în luna iunie si intentionam sa initiem contractul de vânzare-cumparare a actiunilor pe data de 21 iunie (actiune prealabila). Intentionam sa încheiem tranzactia în cel mai scurt timp, odata ce vor fi îndeplinite toate conditiile prevazute în contractul de vânzare-cumparare”, afirma reprezentantii Guvernului în document.
Actiunea prealabila referitoare la CFR Marfa presupune finalizarea unui acord de vânzare-cumparare cu investitorul strategic câstigator pentru 51% din actiunile companiei.
Desemnarea câstigatorului licitatiei are loc cu doar cinci zile înainte de reunirea board-ului FMI, astfel ca Guvernul poate lua ulterior decizia de a nu încheia tranzactia, privatizare solicitata de FMI.
* Legea falimentului personal, oprita de noua scrisoare cu FMI
Autoritatile s-au angajat în fata FMI si CE sa nu adopte legea insolventei personale, legea colectarii datoriilor sau modificarea OUG 50/2010 si lasa de înteles ca vor amâna introducerea proceselor colective privind clauzele colective, potrivit textului scrisorii de intentie transmise FMI.
„Pentru ca mentinerea disciplinei creditarii în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunatatirea stabilitatii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea initiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolventei personale si legea colectarii datoriilor sau modificarea Ordonantei 50/2010), care ar submina disciplina creditarii”, se arata în textul scrisorii de intentie.
Guvernul a decis în luna ianuarie sa amâne pâna la jumatatea anului introducerea în legislatie a unei prevederi din noul Cod Civil, care le-ar permite asociatiilor de consumatori si Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor sa ceara în instanta anularea din toate contractele unei banci a unor clauze considerate abuzive.
Amânarea a intervenit la solicitarea expresa a Fondului Monetar International (FMI), care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar.
* Guvernul a modificat legislatia ASF, la cererea FMI
Modificarea legislatiei Autoritatii de Supraveghere Financiara si selectarea conducatorilor pe criterii profesionale reprezinta o cerinta a FMI, care a solicitat si definirea mai buna a conflictului de interese, ambele obligatii fiind trecute în scrisoarea de intentie transmisa la Washington.
„Ne vom asigura ca aranjamentele de ordin legislativ si institutional privind autoritatea integrata de reglementare a sectorului financiar non-bancar, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) vor fi revizuite pentru a respecta cele mai bune practici internationale, mai ales în ceea ce priveste calificarile profesionale minime impuse membrilor Consiliului ASF si conflictul de interese”, se arata în textul scrisorii.
Guvernul a decis recent ca membrii Consiliului ASF vor fi renumiti de Parlament pâna la 30 iunie, conform organigramei restrânse, luând însa în calcul un prag mai mare al experientei profesionale obligatorii, de minimum 10 ani, aceasta vechime fiind ceruta de catre presedintele Traian Basescu pentru executivi, dar respinsa de Senat. bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!