Informatizarea Justitiei – metoda de reducere a costurilor dar si un acces mai flexibil la actele cauzei
Unul dintre vectorii principali ai programelor europene privind informatizarea justitiei din România, finantat cu sprijinul consistent al Comisiei Europene, este reprezentat de accesul la justitie prin intermediul serviciilor societatii informationale. NCPC creeaza un cadru legal solid pentru acest pas foarte important atât pentru justitiabili cât si pentru profesionisti ai dreptului. Informatizarea este principalul drum spre reducerea costurilor în sistemul de justitie.
Conform strategiei privind informatizarea justitiei 2013-2017 (document disponibil pe pagina web a Ministerului Justitiei) „în cadrul reformei institutionale a sistemului judiciar, începând cu anul 2005 informatizarea a constituit o prioritate. Astfel, prin HG nr. 543/2005 a fost adoptata strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2009. Principalele rezultate obtinute ca urmare a implementarii acestei strategii au fost: dotarea institutiilor sistemului judiciar cu tehnica de calcul si licente software, dezvoltarea retelelor LAN si WAN, dezvoltarea sistemului informatic ECRIS de management al dosarelor la nivelul instante si parchete, dezvoltarea sistemului de arhivare electronica a dosarelor”.
NORME APLICABILE
Conform prevederilor art. 148 alin. 2 NCPC “cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instantelor judecatoresti pot fi formulate si prin înscris în forma electronica, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege”, iar aceste conditii sunt cele stipulate prin art. 7 din cadrul Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronica îndeplineste aceasta cerinta daca i s-a încorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.”. Articolul 149 alin. 4 NCPC lamureste si elementul comunicarii catre partea adversa, stipulând ca „în cazul în care cererea a fost comunicata, potrivit legii, prin fax sau prin posta electronica, grefierul de sedinta este tinut sa întocmeasca din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligatie. Dispozitiile art. 154 alin. (6) ramân aplicabile.”.
Conform Hotarârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 privind regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, exista si cadrul legal care permite accesul la actele cauzei în format electronic, prin email. Astfel, conform prevederilor art. 128 alin. 1 din HCSM nr. 387/2005 „cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc si se rezolva de catre primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul-sef”, conform alin. 3 „certificatul se verifica si se semneaza de grefierul-sef sau, dupa caz, de grefierul sef de sectie si se înmâneaza petitionarului, sub luare de semnatura, sau se expediaza prin posta”, iar alin. 7 retine ca „dispozitiile alin. (1)-(6) se aplica în mod corespunzator si la eliberarea copiilor de pe hotarâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile”. Aceste norme se raporteaza la prevederile art. 94 alin. 2 din cadrul HCSM nr. 387/2005 care retin: „expedierea corespondentei se va realiza prin posta, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat si supravegheat si care sa asigure caracterul oficial al acesteia”.
Este important de mentionat ca legiuitorul a înteles sa permita inclusiv accesul la informatii de interes public în format electronic stipulând prin art. 15 alin. 1 din cadrul HG nr. 123/2002 – normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 544/2001 – ca „informatiile de interes public pot fi solicitate si comunicate si în format electronic”, mentionând la alin. 3 ca „informatiile de interes public solicitate în scris, în format electronic, pot fi comunicate prin e-mail sau înregistrate pe discheta”.
Desigur, ramân aplicabile prevederile art. 148 alin. 2 NCPC, cererile adresate instantei în forma electronica, indiferent de obiectul lor, trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 455/2001 si sa aiba incorporata semnatura electronica extinsa a solicitantului, obligatie ce incumba, în egala masura, si instantei de judecata – anume aplicarea semnaturii electronice.
Aceste prevederi procedurale reprezinta în anul 2013 un element de normalitate, implementarea lor fiind rezultatul unei investitii de peste 80 de milioane de euro realizata cu sprijinul consistent al Comisiei Europene si un element esential al MCV.
REALITATEA
Din pacate, drumul de la teorie la practica este întesat cu capcane. Iata ce s-a întâmplat când am adresat instantelor judecatoresti cereri în format electronic.
Curtea de Apel Bucuresti, prin doamna vicepresedinte Elisabeta Rosu, ne-a comunicat ca, „comisia de analiza constata ca în formularea acestui raspuns, care nu constituie prin el însusi un refuz de a permite accesul la unele informatii de interes public din dosarele mentionate de petenta, s-a avut în vedere faptul ca, nu toate actele cuprinse în dosarele mentionate mai sus sunt detinute în format electronic, în cadrul Curtii de Apel Bucuresti nefiind înca implementata procedura de arhivare electronica a dosarelor (din lipsa de resurse umane, financiare, logistice etc)”.
Ne întrebam atunci despre ce vorbeste Ministerul Justitiei când spune ca a desavârsit implementarea sistemului de arhivare electronica, cu fonduri ale Comisiei Europene, în cadrul strategiei de informatizare 2005-2009. Mai mult, nu putem sa nu observam ca instanta (Curtea de Apel Bucuresti) face o confuzie între arhivarea electronica a documentelor, reglementata prin Legea nr. 135/2007, Si simpla scanere a unui document urmata de remiterea lui prin email catre solicitant. Nu are Curtea de Apel Bucuresti scanere?, iar daca lipsesc fondurile, personalul, resursele, pentru ce a dat Comisia Europeana bani?
Mergem mai departe, la Tribunalul Bucuresti cererile depuse în format electronic, care au atasata o semnatura electronica extinsa, nu sunt considerate „originale” instanta solicitând obsesiv a i se comunica „originalul” cererii introductive. Degeaba este prezentat instantei continutul art. 148 alin. 2 NCPC, ori cel al Legii nr. 455/2001, cererea trimisa prin email, având incorporata o semnatura electronica extinsa, nu este „originala”!
Cea mai „ferma” abordare a avut-o însa Judecatoria Sector 2, care ne-a spus clar ca documentele solicitate de catre noi „nu se transmit prin email” (sic) datorita lipsei de resurse financiare si personal.
Mentionam ca, în toate cazurile, am invocat normele legale prezentate în acest articol, instantele însa ignorându-le cu desavârsire! Razvan Nicolae Micul, juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!