Valentin Lazea considera ca taxa pe tranzactiile financiare pe care CE o va implementa de anul viitor, reprezinta un raspuns al politicului la nemultumirile populatiei
Taxa pe tranzactiile financiare, pe care Comisia Europeana (CE) doreste sa o implementeze de la 1 ianuarie 2014, reprezinta un raspuns al factorului politic la nemultumirile populatiei cu privire la rolul sectorului financiar în declansarea crizei financiare, considera Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a României (BNR). „Taxa este un raspuns al politicului la nemultumiri populare mai mult sau mai putin justificate, care va produce efecte si asupra tarilor care nu o vor aplica”, a declarat domnia sa, în cadrul unei dezbateri asupra consecintelor taxarii tranzactiilor financiare asupra cresterii economice, a stabilitatii financiare si a finantelor publice, organizata de Banca Centrala si Institutul European din România (IER).
În conditiile în care bancile trebuie sa îsi majoreze nivelul capitalului, pentru a respecta cerintele acordului Basel III, sa contribuie la scheme de garantare a depozitelor de sub 100.000 euro si la fonduri de rezolutie bancara, o taxa suplimentara ar face si mai dificila revenirea creditarii, potrivit oficialului BNR.
Rolul taxei asupra tranzactiilor financiare consta, în opinia lui Valentin Lazea, în sanctionarea bancilor si a celor care le conduc, descurajarea operatiunilor speculative si finantarea bugetului CE si a fondului de rezolutie bancara. „Pedepsirea” bancherilor care au dus institutiile de credit în pragul colapsului, pentru ca, apoi, sa încaseze sume substantiale dupa ce au parasit respectivele banci, reprezinta un obiectiv justificat, dar care ar putea fi atins prin alte metode, conform domniei sale. Masuri alternative si mai eficiente reprezinta amânarea platilor pentru câtiva ani, acordarea de actiuni, în locul unor sume de bani, precum si dimensionarea corecta a sumelor platite, cunoscute sub denumirea de „parasute de aur”, a afirmat economistul sef al BNR.
În ceea ce priveste sanctionarea bancilor, oficialul Bancii Centrale atrage atentia ca masura nu loveste doar în institutiile de credit care au apelat la fonduri publice pentru salvare, ci si în cele care nu au avut nevoie de ajutor din partea statelor. Domnia sa recomanda varsarea integrala la bugetul de stat a profiturilor pe care aceste banci le obtin, precum si divizarea lor în banci comerciale si banci de investitii. Aceasta din urma masura ar putea rezolva si problema derularii de operatiuni speculative de catre institutiile de credit, este de parere Valentin Lazea, care sustine ca anumite tipuri de operatiuni ar putea, chiar, sa fie interzise, în cazul în care sunt considerate prea riscante.
Pentru finantarea bugetului Comisiei Europene, economistul sef al BNR vede ca fiind mai potrivite surse vehiculate în trecut, precum taxa de mediu, în timp ce sustinerea fondului de rezolutie bancara ar putea fi realizata prin masuri specifice, care au sanse mai mari sa fie agreate la nivel transatlantic.
Comunitatea bancara europeana poarta, la rândul sau, o vina importanta în adoptarea taxei, din cauza ca a preferat sa îngreuneze negocierile, în loc sa vina cu propuneri care sa aiba un impact negativ mai redus, considera Valentin Lazea. „Mediul bancar a preferat sa arunce nisip în mecanism, în loc sa vina cu propuneri. Acum, sa le fie de bine!”, a conchis domnia sa.
* IER: „Cele mai taxate tranzactii financiare din România ar fi cele cu titluri de stat”
Cea mai mare parte a veniturilor bugetare pe care le-ar colecta tara noastra din aplicarea taxei pe tranzactii financiare ar proveni din taxarea tranzactiilor cu titluri de stat realizate pe piata secundara, se arata într-un raport al Institutului European din România (IER). Acest lucru ar fi o consecinta a faptului ca piata titlurilor de stat înregistreaza volume de tranzactionare mai mari fata de cele înregistrate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), precum si de cele aferente instrumentelor financiare derivate tranzactionate de banci, potrivit raportului. Documentul precizeaza: „Tranzactiile cu instrumente financiare derivate sunt relativ putin utilizate, fapt pentru care si veniturile potentiale din taxarea acestora nu sunt foarte ridicate. Efectul cumulat asupra cresterii economice depinde, însa, în mod determinant de multiplicatorul creditului si nivelul de stabilitate financiara, în conditiile în care procesul de dezintermediere financiara reprezinta un risc real în contextul introducerii noii taxe”.
Introducerea taxei pe tranzactii financiare în tara noastra ar face ca investitorii în titluri de stat sa solicite randamente mai mari, ceea ce ar creste cheltuielile cu dobânzile platite de stat, pe care IER le estimeaza la 70 milioane lei, pentru primul an, si la niveluri mai mari, în anii urmatori. Contributia taxei la formarea resurselor financiare ale statului ar fi de doar 0,3% din PIB, conform estimarilor Institutului.
Oferta de credite a bancilor ar urma sa se reduca în urma aplicarii taxei, pentru perioada 2013-2015 fiind asteptata o contractie de 2% pe an, mai arata raportul. De asemenea, este posibil sa creasca si costurile intermedierii financiare, în special pe componenta ratei dobânzii la credite, cu aproximativ 0,3 puncte procentuale anual, arata IER.
Si Produsul Intern Brut ar urma sa fie afectat negativ de introducerea taxei, cercetarea Institutului indicând o scadere de 0,5% în primul an de aplicare, respectiv 0,8%, în cel de al treilea an. „Dinamica economica negativa afecteaza, la rândul ei, capacitatea de rambursare a debitorilor, declansând majorarea cheltuielilor cu provizioanele. Îngrijorari suplimentare apar si din zona veniturilor nete din dobânzi. Desi în primii doi ani ai analizei efectul introducerii taxei este usor pozitiv, evolutia veniturilor nete din dobânzi devine puternic negativa în al treilea an. Impactul negativ asupra rezultatelor financiare ale institutiilor de credit ar urma sa totalizeze, în perioada analizata, circa 3,5 miliarde lei”, se mai arata în raport.
Comisia Europeana doreste sa introduca o taxa pe tranzactiile financiare care au loc între companiile din domeniul financiar. Aceasta ar reprezenta 0,1% din valoarea transferurilor de actiuni si obligatiuni, respectiv 0,01% din cea a produselor derivate si s-ar aplica pentru tranzactii în care ar fi implicata cel putin o institutie financiara având rezidenta într-o tara care va adopta taxa.
Pâna în prezent, unsprezece state au anuntat ca doresc sa implementeze taxa începând cu 1 ianuarie 2014, în timp ce opt tari se opun introducerii, iar alte opt nu au exprimat o pozitie oficiala.
Sustinatorii taxei sunt Germania, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Belgia, Estonia, Slovacia si Slovenia. În tabara, opozantilor se afla Marea Britanie, Luxemburg, Cipru, Malta, Suedia, Danemarca, Cehia si Bulgaria. Tara noastra nu a semnat acordul de cooperare cu privire la taxa pe tranzactiile financiare, însa a solicitat statelor participante sa îi ofere optiunea de aderare la acesta pe viitor. Alexandru Sârbu, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!