Românii supraîndatorati ar putea fi tratati ca fiind infractori: falimentul personal apare în cazier
Un grup de 49 de parlamentari de opozitie au depus la Senat un proiect de modificare a legii insolventei prin care sa fie permis si falimentul persoanelor fizice. Vestea proasta pentru românii supraîndatorati este aceea ca ar putea fi tratati ca fiind infractori – falimentul fiind întregistrat în cazierul judiciar, si nu într-un registru special.
Legea din România nu prevede posibilitatea de a recunoaste starea de insolventa a persoanelor fizice, asa cum se întâmpla în cazul companiilor si, mai nou, a autoritatilor locale.
Debitorul român supraîndatorat este printre cei mai dezavantajati din Europa, asa cum o arata un studiu comandat de Comisia Europeana.
Pe lânga cele doua initiative din Parlament privind insolventa particularilor a mai aparut recent înca una.
Proiectul vrea modificarea si completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, si a fost initiat de patru senatori si deputati ai partidului Forta Civica (FC) printre care si fostul premier Mihai Razvan Ungureanu, si sustinut de alti 45 de Parlamentari, de la PDL, PP-DD si un deputat PNL. La elaborarea textului a participat si Gabriel Biris, avocat si vicepresedinte al FC.
Proiectul de lege, disponibil pe site-ul Camerei deputatilor, introduce în legea insolventei companiilor si posibilitatea ca persoanele fizice sa se puna sub protectia tribunalului sau sa dea faliment.
Textul depus spre aprobare la Senat este destul de scurt si se bazeaza, în cea mai mare parte, pe procedura insolventei persoanelor juridice, ceea ce poate naste confuzii prvind derularea procedurii.
Astfel, la fel ca în cazul firmelor, insolventa apare si este recunoscuta de instanta atunci când debitorul nu are suficienti bani pentru a acoperi datoriile ajunse la scadenta.
În aceasta situatie, atât debitorul cât si creditorii acestuia pot cere insoleventa în instanta. În cazul persoanelor fizice, instantele indicate sunt judecatoria si la tribunal pentru faza de apel.
În cazul care insolventa este acceptata, judecatorul-sindic numeste un administrator judiciar care sa se ocupe de caz. Teoretic, administratorul judiciar ar trebui sa vina cu solutii pentru redresarea situatiei financiare a debitorului insolvent si sa propuna un plan de reorganizare, însa de cele mai multe ori firmele din România nu reusesc sa fie salvate si activele lor sunt lichidate în faliment.
Proiectul de lege nu prevede o procedura diferita pentru persoanele fizice si mentioneaza doar ridicarea dreptului de administrare a averii de catre debitor, precum si a dreptului acestuia de a administra o firma. Pentru persoanele fizice falimentul înseamna stergerea datoriilor care nu pot fi acoperite din activele acestuia, în timp ce pentru firme înseamna si încetarea existentei acestora.
Cu ce ramâne debitorul falimentar
Instanta mai spune si ce parte din patrimoniul debitorului persoana fizica poate sau nu poate fi vânduta pentru acoperirea datoriilor în procedura de faliment, însa proiectul de lege nu este foarte generos cu detaliile la acest capitol:
„Bunurile care nu pot fi supuse vânzarii În cadrul procedurii de faliment si care ramân În proprietatea debitorului sunt urmatoarele:
a) bunurile de uz casnic, În cantitati rezonabile, necesare pentru traiul zilnic al debitorului si familiei acestuia. Prin bunuri de uz caznic se Întelege mobilier, vesela, Îmbracaminte, Încaltaminte si altele asemenea. Nu sunt bunuri de uz caznic bijuteriile, ceasurile, tablourile, mobilierul sau orice alte obiecte de arta cu o valoare semnificativa;
b) bunurile si echipamentele strict necesare desfasurarii unei activitati profesionale aducatoare de venituri suficiente traiului zilnic al debitorului si familiei acestuia”, se arata în proiectul de lege.
Bani de chirie si întretinere pentru falit timp de jumatate de an
O prevedere este de interes deosebit pentru cei cu credite pentru locuinte luate de la banci. În conditiile în care acestia nu-si mai pot sustine ratele la o casa luata pe credit la un pret mult mai mare decât cel de acum, executarea silita îi aduce în situatia de a ramâne în continuare datori, daca banca nu se îndestuleaza. Pentru restul de datorie acestia pot fi, teoretic, urmariti toata viata. Declararea falimentului i-ar scapa de o parte din datorii, iar acest proiect de lege le-ar putea asigura si bani pentru o chirie:
„În cazul în care locuinta la care domiciliaza debitorul este vânduta în cadrul procedurii de faliment, debitorul va primi, cu prioritate fata de creditori, o suma suficienta pentru a acoperi cheltuielile rezonabile de mutare într-o locuinta convenabila în întelesul Legii locuintei nr. 114/1996 , precum si chiria si cheltuielile de întretinere ale unei astfel de locuinte, pentru o perioada de 6 luni”, se mai arata în proiect.
Înregistrarea mentiunii de „falit” în cazierul judiciar
O prevedere din lege ar putea aduce un stigmat debitorilor faliti. În cazierul judiciar al acestora va trebui sa fie trecuta mentiunea „falit”, desi obiectul cazierului este acela de a nota infractiunile comise de o persoana, asa cum se arata în Legea 290/2004. Astfel, un debitor falit ar putea avea probleme în a se angaja în anumite functii, de pilda. Alte tari au registre speciale pentru înregistrarea falitilor, unde datele sunt publice pentru o perioada determinata de timp – de obicei pe timpul procedurii de faliment – si apoi sunt sterse automat.
În acest proiect de lege, însa, în cazul în care debitorul nu a comis infractiunile de bancruta simpla ori frauduloasa sau de gestiune frauduloasa, acesta poate cere stergerea mentiunii de „falit” din cazierul judiciar:
- dupa trei ani, daca, în procedura de faliment, debitul a fost acoperit în proportie de cel putin 75% sau debitele neacoperite nu depasesc mai mult de 10.000 de euro (echivalent în cursul BNR de la data închiderii procedurii).
- dupa cinci ani, în cazul în care debitul a fost acoperit în proportie de 50% sau daca debitele neacoperite nu depasesc echivalentul a 20.000 de euro si debitorul falit nu a facut vreuna dintre infractiunile mentionate mai sus.
Altfel, abia dupa sapte ani de la închiderea procedurii de faliment debitorul poate cere stergerea mentiunii de „falit” din cazier.
Initiatorii spun ca au cautat sa pastreze un echilibru între drepturile si obligatiile creditorilor si debitorilor.
„Nu putem promova prevederi care permit ca legea sa fie folosita ca un instrument împotriva creditorilor, dar nici nu putem îngradi dreptul cetateanului român de a-si recâstiga viabilitatea financiara, mai ales în conditiile absentei responsabilitatii în situatiile de supraîndatorare si având în vedere ca nimeni nu poate lua mai mult decât exista.
De asemenea, initiativa legislativa prevede masuri dispuse de judecatorul-sindic menite sa ofere informarea si protectia creditorilor, dar si masuri de protectie a debitorilor în sensul asigurarii unei existente minimale. Falimentul personal poate corecta greselile celor care au dat credite în stil „hit and run” doar pentru a încasa un comision. Falimentul personal poate forta bancile sa fie mult mai atente la standardele de creditare iar bulele de active generate de creditarea iresponsabila sa se sparga mai repede”, se arata în expunerea de motive.
A treia tentativa parlamentara de a legifera falimentul personal
Initiativa FC-PDL, vine dupa alte doua proiecte de lege care si-au propus sa recunoasca insolventa particularilor – spre deosebire de cel de fata proiectele anterioare voiau erau pentru o lege separata de insolventa companiilor. Un proiect din 2010 a fost depus de Eugen Nicolaescu, actualul ministru al Sanatatii, în timp ce altul din acelasi an a fost depus de PDL. Ultimul a reusit chiar sa treaca de Senat, însa a fost blocat la Camera Deputatilor la cererea bancherilor comercial si a Bancii Nationale. Într-un mod cu totul necaracteristic, si Fondul Monetar International s-a opus unei astfel de legi.
Actuala coalitie de guvernamânt a sustinut proiectul de lege în momentul în care se afla în opozitie, însa si-a luat angajamentul în fata FMI sa nu-l promoveze. De altfel, si Mihai Razvan Ungureanu a facut acelasi lucru în scurtul mandat de premier. Mihai Banita, economica.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!