Noi reglementari in privinta amenzilor penale
Amenda este una dintre pedepsele pe care judecatorii le pot acorda prin hotarare judecatoreasca definitiva, conform normelor prevazute de legislatia autohtona in domeniu. Aceleasi reguli stabilesc ca, daca inculpatii nu isi achita datoria, judecatorul poate dispune fie esalonarea platii in rate lunare, fie executarea amenzii prin munca in folosul comunitatii. Aceste dispozitii, aplicabile si in prezent, sunt tratate mai clar intr-un proiect de lege ce face parte din pachetul legislativ necesar intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala.
Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, avizat favorabil de Consiliul legislativ, Consiliul Economic si Social si de Consiliul Superior al Magistraturii, a primit recent votul senatorilor, alaturi de alte 3 propuneri legislative ce completeaza reforma in materie penala si procesual penala, materializata de adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Legii nr. 135/2010 privind codul de procedura penala.
„Documentul (proiectul de lege, n.red.) prezinta o viziune moderna a noului sistem executional penal in ceea ce priveste sanctiunile si masurile neprivative de libertate, in acord cu prevederile noului Cod penal, respectiv ale noului Cod de procedura penala”, puncta Ministerul Justitiei in ultima luna a anului 2012, atunci cand Guvernul a aprobat Calendarul pentru aprobarea pachetului legislativ necesar pregatirii intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penal.
Concret, este vorba despre crearea unei proceduri pentru executarea pedepselor aplicabile persoanei juridice, valorificarea eficienta a modalitatii de executare a pedepsei amenzii, stabilirea rolului judecatorului delegat cu executarea, al consilierului de probatiune, implicarea institutiilor din comunitate in sprijinirea procesului de reintegrare sociala ca scop final al procesului de supraveghere sunt cateva aspecte definitorii ale proiectului.
„Prin reglementarea executarii pedepselor, a masurilor educative, a modalitatilor de individualizare si a altor masuri se urmareste asigurarea echilibrului dintre protectia societatii prin mentinerea ordinii de drept, prevenirea savarsirii de noi infractiuni si mentinerea in comunitate a persoanei care a comis una sau mai multe fapte prevazute de legea penala”, se precizeaza in proiectul de act normativ mentionat.
Important! Pedepsele, amanarea aplicarii pedepsei si masurile educative neprivative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti ramase definitive, iar alte masuri neprivative de libertate luate in cursul procesului penal se executa in temeiul dispozitiilor organelor judiciare.
Cele mai importante prevederi
Proiectul de act normativ este structurat in 9 titluri, care reglementeaza o serie de aspecte, dupa cum urmeaza:
Titlul I: Dispozitii generale, caracterul jurisdictional al executarii, colaborarea cu institutiile din comunitate in executarea pedepselor si masurilor neprivative de libertate;
Titlul II: Executarea pedepselor neprivative de libertate; executarea pedepsei amenzii aplicabile persoanei fizice/juridice, executarea pedepsei accesorii a interzicerii executarii unor drepturi, executarea pedepselor complementare aplicabile persoanei fizice/juridice, efectele fuziunii, absorbtiei, divizarii, reducerii capitalului social, dizolvarii sau lichidarii persoanei juridice in faza de executare;
Titlul II: Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, liberarea conditionata;
Titlul IV: Executarea masurilor educative neprivative de libertate;
Titlul V: Executarea masurilor de siguranta;
Titlul VI: Obligatiile impuse in caz de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii;
Titlul VII: Masurile preventive neprivative de libertate aplicabile persoanei fizice/juridice;
Titlul VIII: Executarea obligatiilor stabilite de procuror in cazul renuntarii la urmarirea penala;
Titlul IX: Dispozitii tranzitorii si finale.
Achitarea amenzii
Conform Titlului II al proiectului de act normativ, persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa achite integral amenda in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si sa comunice judecatorului delegat cu executarea dovada platii, in termen de 15 zile de la efectuarea acesteia.
Documentul stabileste, de asemenea, ca, daca persoana condamnata nu poate achita integral amenda in cele 3 luni, judecatorul poate dispune esalonarea platii amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate depasi doi ani. Ca si in reglementarea actuala, in cazul in care dispune esalonarea, incheierea va cuprinde: cuantumul amenzii, numarul de rate lunare in cuantum egal pentru care se esaloneaza amenda, precum si termenul de plata.
In plus, in propunerea legislativa se arata ca, in cazul in care persoana condamnata nu a achitat amenda, judecatorul delegat cu executarea poate dispune executarea amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitatii. Pe de alta parte, daca judecatorul constata neexecutarea cu rea-credinta a amenzii sau condamnatul nu isi da consimtamantul la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, amenda se poate inlocui cu inchisoarea.
„Aceste proceduri sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in cazul executarii amenzii care insoteste pedeapsa inchisorii, cu precizarea ca, din motive obiective, munca in folosul comunitatii dispusa pentru executarea pedepsei amenzii se va executa dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei inchisorii”, se precizeaza in expunerea de motive.
In ceea ce priveste procedura de executare a amenzii in cazul persoanei juridice, reglementata in acelasi Titlu, aceasta este relativ asemanatoare cu cea referitoare la persoana fizica. O diferenta majora este, insa, ca in cazul persoanei juridice nu este posibila executarea prin munca in folosul comunitatii, astfel ca singura posibilitate ramane executarea silita conform Codului de procedura fiscala.
Amanarea aplicarii pedepsei
Capitolul II al Titlului III este consacrat in intregime executarii unei masuri nou-introduse in legislativa penala romana – amanarea aplicarii pedepsei. Conform expunerii de motive a actului normativ, rolul central in punerea in executare a acestei modalitati revine serviciului de probatiune, sub autoritatea judecatorului delegat cu executarea. In acest context, proiectul propune reglementarea modului de supraveghere a indeplinirii mai multor obligatii prevazute de Codul penal: obligatia de a urma un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala, de a urma un program de reintegrare sociala sau de a presta o activitate neremunerata in folosul comunitatii.
Astfel, in ce priveste munca in folosul comunitatii, proiectul de act normativ stabileste clar ca o zi de munca inseamna 2 ore de activitate prestata efectiv, dar si ca in cazul celor supravegheati care desfasoara o activitate remunerata sau urmeaza cursuri de invatamant ori de calificare profesionala, durata muncii prestate in aceeasi zi calendaristica poate fi de maxim 2 ore.
In zilele nelucratoare, durata muncii prestate intr-o zi calendaristica nu poate depasi 8 ore. De asemenea, ca masura de protectie, textul propunerii prevede ca munca nu se executa in timpul noptii sau in zilele de duminica si in zilele declarate sarbatori legale.
Renuntarea la urmarirea penala
Avand in vedere ca, prin codul de procedura penala, se reglementeaza o noua institutie, si anume renuntarea la urmarirea penala, Titlul VIII al proiectului stabileste modalitatea de executare a obligatiilor dispuse.
Concret, prin renuntarea la urmarirea penala se intelege faptul ca procurorul, in anumite cazuri si conditii, poate renunta la promovarea unor actiuni penala in cauzele minore, in care nu exista un interes public, insa cu dispunerea unor obligatii fata de inculpat.
Astfel, persoana fata de care s-a renuntat la urmarire penala trebuie ca, in termen de 6 luni de la comunicarea ordonantei, sa faca dovada indeplinirii acestora. „Daca inculpatul si partea civila nu ajung la un acord cu privire la cuantumul despagubirilor datorate sau la modalitatea de reparare a prejudiciului, partile se pot adresa instantei civile, aceasta ipoteza nefiind un motiv pentru dispunerea revocarii renuntarii la urmarire penala”, se arata in expunerea de motive a actului normativ.
Cat priveste executarea obligatiei de a cere public scuze persoanei vatamate, aceasta se va realiza fie prin folosirea unor mijloace de comunicare in masa, fie in mod direct, cu conditia sa fie de fata doua sau mai multe persoane in afara de inculpat si de persoana vatamata, in prezenta unui reprezentant al politiei.
De asemenea, referitor la frecventarea unui program de consiliere, persoana fata de care s-a renuntat la urmarire penala este obligata ca, in termenul stabilit de procuror, sa identifice si sa urmeze, pe cheltuiala proprie, un program de consiliere indicat de procuror, oferit de o institutie din comunitate abilitata.
Important! Conform proiectului, prevederile se vor aplica si strainilor care se afla in cursul unor porceduri in fata organelor judiciare sau in executarea unei pedepse ori masuri neprivative de libertate in Romania.
Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal este unul dintre cele 4 proiecte de lege care contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale, cu privire la intreg pachetul de acte normative ce vizeaza reforma in materie penala. Celelalte 3 propuneri sunt urmatoarele:
- proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale
- proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
- proiectul de Lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
Toate aceste proiecte de acte normative au fost inregistrate la inceputul anului la Senat, pentru a-si urma traseul in Parlamentul Romaniei, conform normelor de tehnica legislativa. In acest context, Senatul, in calitate de prima camera sesizata, le-a si aprobat, in cadrul unei sedinte desfasurate in 22 aprilie 2013.
Ulterior, proiectele de lege in chestiune au fost inaintate Camerei Deputatilor (forul decizional, n.red.), iar in momentul de fata se afla la comisiile permanente. In plus, propunerile au primit deja avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al Consiliului Superior al Magistraturii. Mirela Oprea, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!