Cine va sustine sistemul public de pensii in urmatorii 20-25 de ani?
Desi problematica îmbatrânirii populatiei si a presiunilor pe care aceasta le pune asupra bugetului de stat nu reprezinta o noutate, recentul raport al Comisiei Europene (CE) privind Programul national de reforma al tarii noastre pentru acest an le-a dat de gândit specialistilor. La solicitarea ziarului BURSA, domniile lor ne-au declarat ca trebuie initiata o reforma a sistemului de pensii, care sa ia în calcul structura actuala a populatiei si sa construiasca un sistem în jurul acesteia, astfel încât, indiferent de cât de putin numeros ar fi segmentul tinerilor (persoane cu vârsta sub 40 de ani), acestia sa poata sustine sistemul public de pensii.
Potrivit raportului Comisiei Europene, exista mai putini contribuabili activi decât pensionari, ceea ce, corelat cu fenomenul de îmbatrânire a populatiei, a ridicat semne de întrebare în privinta perspectivelor sistemului public de pensii pentru urmatorii 20-25 de ani, când generatia numeroasa, nascuta în anii „70, ar trebui sa iasa din câmpul muncii.
Problematica îmbatrânirii populatiei trebuie privita din punct de vedere intensiv, ne-a explicat Ionel Blanculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta. Domnia sa este de parere ca masurarea pe niveluri de vârsta a populatiei nu este o solutie, ci gasirea de modalitati de crestere a veniturilor.
Consilierul primului-ministru ne-a declarat: „Sistemul de pensii depinde de mersul economiei. Una este sa ne concentram pe factorul extensiv al problematicii îmbatrânirii popu-latiei si situatiei iminente privind sistemul de pensii, si alta pe factorul intensiv. Dimensiunea extensiva, care priveste exclusiv numarul de pensionari raportat la numarul angajatilor activi, apartine unor birocrati si bugetari care stiu doar sa numere. Aceasta dimensiune este data de cantitate, însa cea intensiva vizeaza partea de calitate. Acesta este punctul în care trebuie sa ne concentram în anii urmatori: cum sa crestem cu mult mai mult veniturile, în asa fel încât transferurile catre sistemul de pensii sa fie din ce în ce mai mari”.
Tara noastra trebuie sa îsi canalizeze eforturile spre calitate, asumându-si faptul ca nu sunt multe modalitati de crestere a populatiei, astfel încât sa compenseze generatia „decreteilor”, a precizat consilierul onorofic al premierului Victor Ponta. Domnia sa ne-a mai precizat: „România trebuie sa se concentreze pe partea de calitate, si nu pe cantitate, pentru ca nu mai avem de unde obtine cantitate. Trebuie gândit un sistem care sa functioneze, având în vedere populatia mai putin numeroa-sa din tara noastra, nu contorizând-o. Vorbim de o chestiune de gândire si viziune. Este necesar ca primul nostru obiectiv sa fie atragerea investitiilor directe si indirecte în România. Daca devenim pilon energetic, cu tot mixul de care dispunem, vom reusi sa atragem investitorii. Doar asa vor reusi sa creasca veniturile într-un ritm accelerat, iar fondurile de pensii private si de stat, sa se îmbunatateasca substantial”.
Desi nevoia cresterii veniturilor este iminenta, ramâne în picioare problema ratei mari a somajului, bugetul de stat fiind, astfel, privat de contributiile unor segmente de popu-latie, mai ales cele tinere. Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), barbatii sunt mai predis-pusi sa fie someri, indiferent de vârsta. În 2010, unul din cinci barbati si una din cinci femei, cu vârste cuprinse între 15 si 24 de ani, erau someri, astfel, contributia la bugetul de stat al celui mai tânar segment al populatiei fiind aproape neglijabila.
România a avut o rata a somajului sporita în 2012, cea din rândul tinerilor fiind printre cele mai problematice din Uniunea Europeana, se arata în raportul CE. Actul arata ca tara noastra ar trebui sa „îsi amelioreze calitatea politicilor active de pe piata fortei de munca si sa puna în aplicare, fara întârziere, Planul National pentru Ocuparea Fortei de Munca Tinere. Nivelul populatiei cu risc de saracie si excluziune sociala este, de asemenea, foarte ridicat, iar copiii sunt deosebit de afectati”.
Obiectivul de 70% privind rata de ocupare, pâna în 2020, stabilit de tara noastra în contextul Strategiei Europa 2020, ramâne dificil de atins, se arata în documentul CE, care subliniaza ca „productivitatea fortei de munca a României este, în continuare, printre cele mai scazute din UE”.
* Aurelian Dochia: „Într-un scenariu favorabil, am putea absorbi socul care ar urma sa vina din partea sistemului de pensii”
Stimularea economiei este obiectivul în directia caruia trebuie sa se concentreze autoritatile, este de parere analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa considera ca, într-un caz fericit, socul aferent îmbatrânirii populatiei s-ar putea absorbi în urmatorii ani, însa nu trebuie respinsa posibilitatea ca, totusi, economia sa nu creasca într-un ritm care sa sustina bugetul de stat în mod corespunzator. Analistul Aurelian Dochia ne-a declarat: „Îmbatrânirea populatiei nu este o problema noua. Ministerul Finantelor Publice (MFP) a facut unele proiectii din care reiese ca vor creste cheltuielile din cauza îmbatrânirii cu aproximativ doua puncte procentuale în PIB, fata de nivelul din prezent. Nu ar trebui sa ne îngrijoram în aceasta privinta, pentru ca am putea face fata acestei majorari, într-o faza esalonata pe 20 de ani. Într-un scenariu favorabil, am putea absorbi socul care ar urma sa vina din partea sistemului public de pensii, dar trebuie sa luam în considerare si faptul ca este posibil ca economia sa nu creasca în conformitate cu unele proiectii oficiale. Se stie deja ca trebuie facute din timp multe restructurari ale cheltuielilor bugetare si este cazul sa ne pregatim pentru acea perioada iminenta”.
Actualmente, cel mai numeros segment de populatie din România este format din persoane cu vârste cuprinse între 40 si 45 de ani, potrivit INS. Numarul mare de nasteri înregistrat în perioada anilor „70 va pune, în jurul anului 2035, presiune majora pe sistemele publice de sanatate si pensii, potrivit lui Eugen Sinca, economist-sef al BCR. Alaturi de alte patru foste tari comuniste (Slovacia, Polonia, Letonia si Slovenia), România tinde sa se încadreze în topul statelor membre UE cu cel mai accelerat ritm de îmbatrânire, potrivit unui studiu realizat de BCR. În lipsa unei îmbunatatiri rapide a natalitatii, în mai putin de 50 de ani, o treime din populatia tarii noastre va avea peste 65 de ani, iar valoarea medie a vârstei ar urma sa ajunga la 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, se arata în acelasi studiu.
Raportul prezentat de Eugen Sinca în urma cu doua luni analizeaza evolutia raportului salariati- pensionari, indicând faptul ca, în 1990, existau 0,4 pensionari la fiecare salariat. Economistul-sef al BCR tragea semnalul de alarma asupra faptului ca, în prezent, exista 0,83 pensionari per salariat, urmând ca, în jur de 2060, sa fie 1,5 pensionari la fiecare salariat.
Dupa 1990, rata mortalitatii a depasit rata natalitatii la nivel autohton. De aproximativ 20 de ani, sporul natural în tara noastra este negativ, iar procentul femeilor care nasc la o vârsta cuprinsa între 20 si 29 de ani a scazut dupa caderea comunismului, însa a crescut cel al femeilor care nasc între 30 si 44 de ani, potrivit datelor INS.
Recomandarile BCR vizeaza determinarea românilor sa îsi inves-teas-ca economiile în instrumente specifice. „Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei României de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital”, a punctat Eugen Sinca.
Tara noastra este, în prezent, unul dintre cele doua state membre ale Uniunii Europene care nu a luat înca nicio decizie în sensul egalizarii vârstei de pensionare pentru femei si pentru barbati, si în care rata de ocupare a lucratorilor vârstnici (41,4% în 2012) este considerabil mai mica decât media UE, se arata în documentul Comisiei Europene.
CE considera ca nivelul scazut al încasarilor fiscale reprezinta o problema majora la nivel autohton, iar sustenabilitatea sistemului de pensii este un risc pe termen lung. „Nivelul redus de conformitate fiscala reprezinta o provocare majora pentru sistemul fiscal al României, în special în ceea ce priveste TVA si impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media UE”, se spune în raportul privind Programul national de reforma al României pentru 2013. În aceste conditii, tara noastra trebuie sa îsi îmbunatateasca colectarea taxelor, sa egalizeze vârsta de pensionare între femei si barbati si sa reformeze sistemul de pensii, astfel încât sa fie promovate angajarile muncitorilor mai vârstnici.
Recomandarile Comisiei Europene privind Programul national de reforma al României pentru 2013 acopera o gama larga de aspecte, inclusiv finantele publice si reformele structurale în domenii precum pensiile, impozitarea, administratia publica, serviciile si piata fortei de munca, în special somajul în rândul tinerilor.
Comisia Europeana a recomandat recent Consiliului sa abroge procedura aplicabila deficitelor excesive în cazul României si a înca patru tari: Ungaria, Italia, Letonia si Lituania.
Programul „Europa 2020” reprezinta strategia UE de crestere economica pentru urmatorii zece ani. Potrivit lui José Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene, UE doreste sa devina o economie „inteligenta”, durabila si favorabila incluziunii. Pe site-ul Comisiei Europene, domnia sa afirma: „Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt în masura sa ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si de coeziune sociala. În practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea fortei de munca, inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia – care urmeaza sa fie îndeplinite pâna în 2020”. Statele membre UE au adoptat propriile lor obiective nationale în aceste domenii, specifica Barroso. Veronica Placintescu, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!