Recomandarile Comisiei Europene pentru Romania
Comisia Europeana a adoptat miercuri, la Bruxelles, un document care recomanda României sa depuna eforturi în perioada 2013-2014 astfel încât sa finalizeze programul de asistenta financiara UE-FMI, sa asigure o consolidare fiscala favorabila cresterii economice si sa puna în aplicare strategia bugetara pentru anul 2013 si perioada ulterioara conform calendarului prevazut, asigurând astfel atingerea obiectivului pe termen mediu pâna în 2015.
De asemenea, executivul comunitar – care i-a propus Consiliului UE sa aprobe încetarea procedurii de deficit excesiv pentru România, precum si pentru Italia, Ungaria, Letonia si Lituania – a recomandat tarii noastre sa-si amelioreze sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei strategii cuprinzatoare de asigurare a conformitatii fiscale si sa combata munca nedeclarata.
România ar trebui sa continue reformele în sistemul sanatatii pentru a spori eficienta, calitatea si accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate si pentru comunitatile îndepartate si izolate si sa reduca recurgerea la spitalizarea excesiva a pacientilor.
Tarii noastre i se mai recomanda sa asigure o mai buna participare pe piata muncii si sa sporeasca capacitatea de insertie profesionala si productivitatea fortei de munca prin revizuirea si consolidarea politicilor active în domeniul pietei fortei de munca, prin asigurarea de servicii de formare si îndrumare individualizate si prin promovarea învatarii pe tot parcursul vietii. În plus, este necesar sa finalizeze reforma serviciilor de asistenta sociala prin adoptarea legislatiei relevante si prin combinarea sistematica a acesteia cu masuri de activare si sa asigure aplicarea pe teren a Strategiei nationale de integrare a romilor.
În privinta sistemului de învatamânt, CE recomanda accelerarea reformei, inclusiv prin consolidarea capacitatii administrative atât la nivel central, cât si la nivel local, evaluarea impactului reformelor, accelerarea reformelor în domeniul învatamântului profesional si al formarii si aplicarea unei strategii nationale cu privire la fenomenul parasirii timpurii a scolii.
O alta recomandare adresata României este consolidarea guvernantei si a calitatii institutiilor si a administratiei publice, în special prin îmbunatatirea capacitatii de planificare strategica si bugetara, prin sporirea profesionalismului functionarilor publici printr-o mai buna gestionare a resurselor umane si prin întarirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare.
României i se mai recomanda sa-si amelioreze si simplifice mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri si prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare si sa faciliteze si diversifice accesul IMM-urilor la finantare.
Documentul adoptat miercuri de CE aminteste ca, la 30 aprilie 2013, România si-a prezentat Programul de convergenta pentru perioada 2012-2016 si Programul national de reforma pentru 2013, iar pentru a se tine seama de legaturile dintre cele doua programe, acestea au fost evaluate în acelasi timp de executivul UE.
Pe baza evaluarii, Consiliul considera ca scenariul macroeconomic care sta la baza previziunilor bugetare din program este plauzibil si coerent cu evaluarea facuta de Comisia Europeana în ultimele sale previziuni. Datorita eforturilor substantiale de consolidare pe care le-a depus si în conformitate cu recomandarea Consiliului, România si-a redus în 2012 deficitul public pâna sub pragul de 3%.
Potrivit aceleiasi evaluari, principalele riscuri pentru Programul de convergenta sunt legate de aplicarea unor eventuale corectii financiare suplimentare referitoare la absorbtia fondurilor UE sau de finantarea din bugetul national a proiectelor prioritare, de acumularea de noi arierate, în special la nivelul administratiilor locale, si de progresele limitate înregistrate în ceea ce priveste restructurarea întreprinderilor detinute de stat. Datoria publica a României continua sa fie relativ scazuta, reprezentând anul trecut 37,8 % din PIB. Se asteapta ca nivelul datoriei publice sa creasca pâna la 38,6 % în 2014, mentinându-se însa sub plafonul de 60% din PIB pe durata de derulare a programului.
O provocare majora pentru sistemul fiscal al României este nivelul redus de conformitate fiscala, în special în ceea ce priveste TVA si impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media Uniunii Europene. Datoria publica a României este în continuare scazuta, reprezentând în 2011 un nivel de 34,7 % din PIB. Se asteapta ca nivelul datoriei publice sa ajunga la 38% în 2014, mentinându-se însa sub plafonul de 60% din PIB. Cu toate ca România nu risca sa fie supusa presiunilor bugetare pe termen scurt sau mediu, pe termen lung este expusa unui risc de intensitate medie ca urmare a cheltuielilor legate de îmbatrânirea popula.iei.
Exista preocupari cu privire la sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scazut al contribuabililor care sunt activi pe piata muncii fata de procentul persoanelor care beneficiaza de drepturi de pensie. România este în prezent unul dintre cele doua state membre care nu a luat înca nicio decizie în sensul egalizarii vârstei de pensionare pentru femei si pentru barbati si în care rata de ocupare a lucratorilor vârstnici (41,4 % în 2012) este considerabil mai mica decât media UE.
Sectorul sanatatii din România se caracterizeaza prin inegalitati importante din punctul de vedere al accesului la servicii si al calitatii acestora, inegalitati datorate, printre altele, si utilizarii ineficiente a resurselor si gestionarii defectuoase. Au fost demarate reforme pentru îmbunatatirea eficientei sistemului de sanatate, dar sunt necesare în continuare eforturi sustinute în acest sens.
Productivitatea fortei de munca a României este, în continuare, printre cele mai scazute din UE. Calitatea serviciilor de activare profesionala în sectorul public, de cautare a unui loc de munca si de reorientare profesionala este, în continuare, relativ scazuta. Capacitatea administrativa redusa nu permite formularea eficienta de politici active în domeniul pietei fortei de munca prin furnizarea de servicii personalizate de calitate, asa cum nu permite nici o mai buna integrare a politicilor active si pasive în domeniul pietei fortei de munca.
Ratele de ocupare si de activitate în rândul tinerilor au fost în 2012 printre cele mai scazute din UE (23,9 % si, respectiv, 30,9 %), în timp ce rata somajului în rândul tinerilor a fost ridicata, situându-se la 22,7 % în 2012. În România, procentul tinerilor care nu sunt încadrati profesional si nici nu urmeaza vreun program educational sau de formare este ridicat si în crestere (16, 8 % în 2012).
Capacitatea administrativa insuficienta este o sursa principala de preocupare pentru România. Administratia publica se caracterizeaza printr-un cadru juridic incoerent, prin recurgerea frecventa la ordonante de urgenta, printr-un nivel scazut de cooperare interministeriala si printr-o birocratie excesiva. Eficienta acesteia este, de asemenea, subminata de o carenta a competentelor, de lipsa transparentei în ceea ce priveste recrutarea personalului si de o rata ridicata de rotatie a personalului de conducere.
Slaba capacitate administrativa se reflecta în rata scazuta de absorbtie a fondurilor UE. Obiectivul de absorbtie convenit pentru sfârsitul anului 2012 în cadrul programului de asistenta financiara al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil fata de acesta. La sfârsitul anului 2012, absorbtia cumulativa era de 5,53 miliarde euro sau 20,2 % din totalul fondurilor structurale, de coeziune si agricole disponibile, adica cu 2,47 miliarde euro mai putin decât obiectivul stabilit în cadrul programului pentru sfârsitul anului 2012, care era de 8 miliarde euro. Rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune este si mai scazuta, fiind de 13% la sfârsitul lunii martie 2013. În cea mai mare parte a celei de a doua jumatati a anului 2012, nivelul de absorbtie a fondurilor UE a stagnat, dupa ce auditorii nationali si europeni au identificat o serie de deficiente la nivelul sistemelor de gestiune si de control si în ceea ce priveste achizitiile publice. Exista un risc semnificativ ca o parte substantiala din fondurile structurale si de coeziune sa fie dezangajate în 2013.
România se confrunta cu o serie de dificultati în ceea ce priveste competitivitatea economica, productivitatea în sectorul industrial si al serviciilor ramânând scazuta. Principalele probleme sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat si o sustinere insuficienta a cercetarii si dezvoltarii. Îmbunatatirile aduse mediului de afaceri ar trebui integrate într-o strategie mai larga si coerenta de e-guvernare, care sa promoveze o cultura administrativa a transparentei si a securitatii juridice si sa furnizeze servicii online mai bune pentru public. România ar trebui, de asemenea, sa depuna eforturi pentru a facilita accesul IMM-urilor la finantare si pentru a reduce sarcina administrativa care le revine acestora. agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!