O firma din Africa de Sud, interesata de Remin Baia Mare
African Consolidated Resources (AFCR) a anuntat ieri, în mod oficial, ca a încheiat o întelegere cu Remin Baia Mare în vederea evaluarii unui parteneriat în minerit. Ziarul BURSA a anuntat în premiera, înca de la începutul lunii mai, ca firma din Africa de Sud ar fi interesata de Remin. Alaturi de AFCR, mai erau interesati si alti doi investitori – Romaltyn, care, ulterior, a infirmat ca si-ar dori Remin – si Metal Finance Europe.
Memorandumul dintre AFCR si Remin are o perioada de valabilitate de sase luni, oferind posibilitatea des-fasurarii activitatilor necesare de due-diligence, se arata într-un comunicat al AFCR remis redactiei.
Andrew Prelea, CEO al sucursalei AFCR din România, a declarat: „Timp de sase luni am analizat oportunitatile pe care sectorul minier din România le ofera. Remin a fost un gigant, o companie care a asigurat mii de locuri de munca direct si indirect, ceea ce a facut-o alegerea logica pentru studiile noastre. În urmatoarele sase luni vom continua aceasta analiza cu procedura de due-diligence, ceea ce implica bugete semnificative. Ne dorim ca aceasta colaborare sa aduca investitii straine directe considerabile si sa permita redeschiderea multor locuri de munca. În urmatoarele saptamâni vom aduce o echipa de experti internationali care sa pregateasca angajatii români pentru folosirea celor mai noi tehnologii, având astfel totala încredere în calitatea si capacitatea profesionistilor locali”.
Potrivit declaratiilor reprezentantilor African Consolidated din tara noastra, compania a început evaluarea oportunitatilor de minerit înca de anul trecut, din octombrie.
Totodata, în comunicatul trimis de AFCR, compania este prezentata ca activând în domeniul de explorare si exploatare miniera, fiind înregistrata la bursa londoneza (AIM).
Firma africana sustine în comunicat ca a venit în România, în urma unei invitatii a celei mai mari companii de cupru din tara noastra, ca sa participe la analizarea oportunitatilor de afaceri în România.
Întrebati daca în spatele companiei care a lansat invitatia se afla „Cuprumin”, cea mai are companie de cupru din tara, oficialii AFCR au afirmat ca aceasta informatie este confidentiala, numele neputând fi dat publicitatii.
* Directorul de la „Cupru Min”, revocat din functie
„Cupru Min” Abrud are, începând de luni, o noua conducere. Noul Consiliu de Adminis-tratie al companiei a decis în cadrul unei sedinte ce a avut loc la Bucuresti punerea în aplicare a ordinului ministrului Economiei, Varujan Vosganian, privind revocarea din functie a directorului Lucian Vasilache.
În locul acestuia a fost numit Gheorghe Iordache, fost sef al Min Bucovina SA din Vatra Dornei, conform surselor din presa locala.
Numirea lui Gheorghe Iordache în fruntea „Cupru Min” a stârnit numerose reactii, mai ales din partea angajatilor care, printr-o scrisoare adresata Ministrului Economiei, Varujan Vos-ganian, denunta acest demers ca fiind injust.
* Relatiile African Consolidated Resources- Cupru Min- Energo-Mineral
African Consolidated Resources este reprezentata în România de catre Andrew Prelea si Gabriela Dobrota, aceasta din urma a fost director la combinatul chimico-metalurgic Phoenix si ulterior director la SC Energo-Mineral Baia Mare, companie care a avut un parteneriat cu Rosia Poieni, actualul Cuprumin.
Relatia de afaceri dintre Cupru Min si Energo Mineral SA s-a derulat între anii 2007 – 2009, când a fost încheiat un contract de asociere între Cupru Min si consortiul format din societatile Cuprom SA Bucuresti, Energo Mineral SA Baia Mare (director fiind Gabriela Dobrota) si Ipronef SA Bucuresti, detinut de oamenii de afaceri Horia Simu si Horia Pitulea.
Potrivit surselor din presa, Simu si Pitulea s-au angajat sa investeasca 155 milioane de euro pentru retehnologizarea exploatarii miniere de la Rosia Poieni. Cei de la Energo Mineral afirmau, la momentul respectiv, ca prin inves-titiile de la Cuprumin vizeaza derularea unei afaceri pe termen lung, între 15 si 20 de ani.
În iulie 2009, dupa o încetinere a activitatii de noua luni si trimiterea în somaj a 360 de persoane, Energo Mineral, Cuprom si Ipronef au denuntat contractul cu SC Cupru Min SA, ramânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei fata de Cupru Min.
Motivele invocate de Energo Mineral, unde director a fost Gabriela Dobrota, au fost scaderea pretului cuprului pe piata internationala si refuzul renegocierii contractului de cooperare.
Decizia a avut consecinte importante din punct de vedere a protectiei mediului la iazul de decantare a sterilului de la Valea Sesii. Energo Mineral SA are ca actionar cu 99,99% Energo Mineral Trading, restul actiunilor fiind detinte de Nordexo Manufacturing SRL, Razvan Florin Calangiu, Horia Simu si Horia Pitulea.
Mare parte a datoriilor pe care Cupru Min le are vin din perioada în care compania din Abrud a fost asociata cu Energo Metal, între 2007-2009, considera Nicolae Nicu, fost minis-trul al minelor si expert în domeniul mineritului de neferoase.
Potrivit opinei lui Nicolae Dicu, zacamântul de cupru de la Rosia Poieni este singurul din mineritul neferos care mai este în uz, exploatarea sa fiind facuta în cariera
Rezerva de la Rosia Poieni este de sub un miliard de tone de minereu, însa concentratia de cupru este de doar 0,36%.
Principalele probleme cu care se confrunta în prezent Cupru Min sunt legate de utilajele învechite care necesita îmbunatatiri, epurarea apei reziduale, precum si modul în care se face exploatarea întrucât, din rezervele totale de zacaminte de la Rosia Poieni, doar 8% sunt în cariera, restul fiind în subteran.
„La Cupru Min exploatarea se poate face în doua moduri: în cariera si în subteran. În cariera se pot extrage maximum 10 milioane de tone pe an, echivalând cu o productie de 23.000 de tone de concentrat anual. Problema este ca în acest fel se poate valorifica sub 10% din rezerva de un miliard. Astfel, în functie de productia anuala, extractia ar putea continua 10-15 ani. Daca s-ar continua cu exploatare în subteran, capacitatea maxima nu poate depasi 5 milioane de tone pe an, adica s-ar produce 12.000 de tone de concentrat”, ne-a mai explicat Nicolae Dicu.
Conform opiniei domniei sale, toate problemele financiare pe care le întâmpina Cupru Min ar putea fi solutionate daca profitul ar ajunge la companie, nu la stat, întrucât, actualment 90% din profiturile realizate revin statului, si doar 10% în contul Cuprumin.
* Soarta Cuprumin, schimbata de la an la an, în functie de guvernare
În aprilie anul trecut, vânzarea companiei Cuprumin catre Roman Copper a esuat, deoarece firma canadiana a refuzat sa depuna într-un cont bancar o garantie pentru investitiile de mediu, sa achite în maxim o luna pretul pentru actiuni si sa accepte publicarea documentului de privatizare.
Fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, anunta, la finalul negocierilor, ca partea româna a cerut firmei canadiene sa constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investitiilor de mediu.
Roman Copper câstigase licitatia organizata de catre Ministerul Economiei, plusând 200 de milioane de euro pentru Cupru Min. Ulterior, compania canadiana nu a dorit sa puna deoparte 32 de milioane de euro pentru garantiile de mediu si nici publicarea contractului.
În prezent, potrivit declaratiilor ministrului Economiei, Varujan Vosganian, exista sase investitori interesati de privatizarea Cupru Min, ofertele venind din partea unor mari companii din industria cuprului, din Rusia, Europa si America de Nord.
Domnul Varujan Vosganian a precizat ca ministerul va stabili, în curând, cine va fi compania care va oferi consultanta juridica, tehnica si financiara pentru privatizarea societatii, inclusiv solutia pentru caietul de sarcini necesar lansarii licitatiei. Raportul consultantului va fi gata în iunie, pentru a putea fi respectat calendarul privatizarii agreat cu FMI.
„Având în vedere licitatia ratata de anul trecut, care a adus prejudicii de imagine României si i-a stirbit credibilitatea în fata investitorilor, nu ne permitem sa gresim”, a subliniat ministrul Economiei, precizând ca a ales formula de parteneriat public-privat pentru Cupru Min din cauza unor litigii.
Practic, consultantul va determina necesarul de investitii pentru mediu si modernizarea extragerii cuprului, dar si pentru decopertari. Investitorul selectat va acorda Cupru Min, în avans, aceasta suma de bani, urmând sa recupereze fondurile din productia de cupru pe care compania de stat i-o va pune la dispozitie. Valoarea cuprului va fi stabilita în functie de cotatiile internationale, iar investitorul va primi si un discount.
Cupru Min detine aproximativ 60% din rezervele de cupru ale tarii noastre. În primavara anului trecut, producatorul de cupru a fost scos la vânzare, dar privatizarea a fost oprita din cauza neîntelegerilor cu Roman Copper, câstigatorul licitatiei. Roman Copper a actionat statul în judecata pentru ca nu i-a atribuit contractul si doreste sa-si recupereze garantia de participare în procesul de privatizare. Alexandra Craciun, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!