Parlamentul si Guvernul au viziuni diferite in privinta Legii comasarii terenurilor
Parlamentul si Guvernul au viziuni diferite legate de modul in care ar trebui sa se faca o comasare a terenurilor, masura dezbatuta de ani de zile de autoritati ce ar conduce la eficientizarea agriculturii romanesti.
Deputatii propun legi pentru a-i determina pe fermieri sa isi uneasca terenurile, care nu sunt, insa, vazute ca „solutii salvatoare” de catre reprezentantii Ministerului Agriculturii.
In Comisia pentru Agricultura din cadrul Camerei Deputatilor sunt in discutii doua legi pentru comasarea terenurilor. Legea care se afla in stadiul cel mai avansat al discutiilor prevede o intelegere intre fermieri pentru a-si uni parcelele si astfel a comasa terenurile. Masura a fost criticata de reprezentatii Ministerului Agriculturii, care spun ca nimeni nu poate obliga agricultorii sa isi comaseze ternurile.
De cealalta parte, initiatorii proiectului de lege sustin ca autoritatile nici macar nu au citit legea, desi cauta nod in papura unor astfel de initiative.
„Va pot spune ca initiativa noastra nu a primit aviz pozitiv de la Guvern. Explicatia nu avea nici un suport. In sensul ca cel care incerca sa argumenteze nesustinerea se baza pe lucruri care erau in afara legii. Se spunea ca se forteaza comasarea intre proprietari, ori chiar la primul articol din lege era stipulat ca este la intelegerea intre proprietari. Nimeni nu putea sa forteze o comasare decat daca proprietarii se inteleg intre ei”, a declarat Ioan Munteanu, deputat PSD si secretar al Comisiei de Agricultura din cadrul Camerei Deputatilor.
Desi a primit aviz negativ la Comisia pe Agricultura, legea comasarii urmeaza a fi discutata si in Comisia pentru Buget, Finante si Banci.
O alta lege, alte obiectii din partea MADR
O alte lege afla in dezbateri prevede asigurarea a 75% din plata cadastrarii din fonduri europene, costuri care pot fi cu greu suportate de fermieri.
„Mai avem un proiect de lege tot pentru comasarea terenurilor prin care 75% din costurile de cadastrare sunt asigurate prin finantarea europeana. In prezent, toate terenurile din extravilan sunt blocate din punct de vedere al circulatiei juridice pentru ca le lipseste elementul de baza: nu au documentatie cadastrala. Spre exemplu, o persoana care vinde terenuri primeste din vanzarea terenurilor, sa spunem 3.000 de euro, dar trebuie sa faca cadastru pentru terenul pe care vrea sa il instraineze si pentru toata sola, ceea ce insemna costuri de pana la 8.000 de euro. Cine mai este interesat sa vanda terenurile?”, a explicat Ioan Munteanu, unul dintre initiatorii acestui proiect de lege.
Ba mai mult decat atat, parlamentarii vor sa uneasca cele doua legi intr-una singura si sa o prezinte, din nou, Comisiei pentru Agricultura in sedinta care va avea loc peste doua saptamani.
Obiectiile MADR: Unde se gasesc 800 de milioane de euro pentru cadastrare
In ciuda eforturilor parlamentarilor de a gasi o solutie juridica pentru comasarea ternurilor, reprezentatii Ministerului Agriculturii nu sunt foarte convinsi ca legile aflate in discutie vor avea efectul scontat.
Achim Irimescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii a explicat faptul ca aceasta comasare a terenurilor este un proces care se desfasoara pe termen foarte lung.
„Dar este nevoie de o strategie si de niste idei bune pentru comasarea ternurilor. In Germania a durat vreo 50 de ani ca sa faca o ferma de mai mari dimensiuni. Ferma medie la nivel european este de 12 hectare. In Romania este cam de 3 hectare, deci suntem foarte departe”, a declarat Achim Irimescu pentru Business24.
Reprezentantul MADR a adaugat ca autoritatile nu pot sa impuna fermierilor sa isi uneasca terenurile, iar pentru a asigura finantarea cadastrarii din fonduri europene este nevoie de o suma foarte mare de bani.
„Cu forta nu se poate face nimic. Inteleg ca face si domnul Dragnea eforturi ca sa gaseasca finantare din bani europeni pentru cadastrare. Nu stiu daca este atat de usor. Sigur ar fi foarte bine sa reusim sa platim cadastrul pentru ca implica costuri foarte mari. Inteleg suma totala evaluata pe Romania ar fi cam la 800 de milioane de euro. Ma indoiesc ca daca nu se gaseste o finantare o sa faca proprietarii. Exista o anumita sansa sa se faca din fonduri europene, dar nu cred ca este usor”, a precizat Achim Irimescu.
Romania are cel mai fragmentat teren din Europa avand in vedere ca 53% din terenul arabil este lucrat in cadrul fermelor mai mici de zece hectare, potrivit datelor Eurostat.
In anul 2000, fermele cu suprafete intre 1 si 10 hectare au reprezentat 93,5% din totalul fermelor, reprezentand 32,3% din suprafata eligibila pentru platile directe pe suprafata. Cristina Cauea, business24.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!