Contractul cu Bechtel va fi reziliat. Bilantul pierderilor dupa noua ani
Noua ani de contract, 54 de kilometri de autostrada si cheltuieli de 1,5 miliarde de euro – acesta este bilantul Bechtel în România.
Contractul în baza caruia s-a reusit aceasta performanta a fost clasificat drept secret de stat. De altfel, una dintre cele mai interesante clauze ale contractului, semnat în 2004 cu compania americana si dezvaluita de Jurnalul National, este faptul ca partea româna nu avea clauze de reziliere. Bechtel putea pleca oricând din contract, statul român nu. Compania americana a ramas însa mai bine de noua ani în tara, întrucât conditiile pe care semnase contractul îi erau favorabile întru-totul. O alta clauza interesanta din vechiul contract Bechtel prevedea ca, în fiecare luna, compania americana sa primesca un bonus de 1 milion de euro, cheltuieli indirecte.
Scumpiri din condei
De contractul Bechtel nu s-a atins nimeni. Pentru fiecare Guvern a parut o adevarata piatra de moara. Unii l-au semnat, a fost un fel de viza pentru NATO, spun surse avizate. Altii l-au platit, si au platit fara comentarii 27 de milioane de euro pe kilometru. Altii l-au renegociat, s-au impus standarde de cost si au lasat compania Bechtel cu un singur tronson, cel de la Suplacu de Barcau – Bors. Cei 64 de kilometri ar fi trebuit finalizati în acest an. Compania americana nu si-a primit însa banii pe lucrari, lucrari care au ajuns la un procent de 38%. Si, iata-ne în 2013. Punct si de la capat.
Viaduct de 240 de milioane de euro
Despre Bechtel se poate scrie un roman. Jurnalul National a relatat modul în care, în 2009, tronsonul construit de compania americana în vestul tarii s-a scumpit peste noapte. Pentru ca Autostrada Transilvania sa ajunga la granita cu Ungaria, statul s-a gândit sa sacrifice o parte din câmpul petrolier de la Suplacul de Barcau. Solutia prin care un viaduct va traversa zona de sonde a ridicat pretul autostrazii cu 250 de milioane de euro. Bani de la buget. Surse din CNADNR au confirmat ca primul studiu ocolea sondele de petrol si, implicit, milioanele de euro. Întoarcerea din condei a traseului autostrazii a facut ca cei 64 de kilometri sa se scumpeasca brusc. Dintre toate rutele posibile, s-a întâmplat ca autostrada Transilvania sa traverseze zona vestica a zacamântului de petrol de la Suplacul de Barcau.
Autostrada Transilvania, recorduri numai pe hârtie
Gândita în afara Coridorului IV, construita integral pe bani de la buget, Autostrada Transilvania a fost multa vreme vazuta ca “viza” României spre NATO. Dincolo de culisele politice, cert este ca proiectul semnat în 2004 cu o valoare estimata de 2,2 miliarde de euro ar fi trebuit sa fie gata în 2012. În noua ani însa, din Autostrada Transilvania au fost inaugurati 54 de kilometri, între Turda si Gilau. Centura Brasovului, care se face pe bani europeni, a fost negociata dur la Bruxelles. Motivul? CNADNR a trebuit sa dea asigurari ferme ca centura pe fonduri europene nu va fi legata de Autostrada Transilvania, construita în afara Coridorului IV Paneuropean.
Cea mai scumpa portiune de autostrada din istoria nescrisa a infrastructurii pare a fi cea de la Cluj. 70 de milioane de euro ar fi suma necesara pentru o suprafata de teren de numai 9.000 de metri patrati. Acestea erau calculele initiale pentru decontaminarea portiunii de pamânt aflata sub una dintre bretelele Autostrazii Transilvania. Între timp, Compania de Drumuri asteapta rezultatul licitatiei care va trebui sa desemneze un consultant în aceasta problema. Consultantul sa decida care va fi suma necesara pentru curatirea terenului de depozitele toxice. Practic este vorba de o portiune de 300-400 de metri patrati de bretea. Pentru ca aceasta sa treaca peste un teren liber de depozitele toxice, statul trebuie sa plateasca zeci de milioane de euro. În baza unui contract din 2009, semnat de CNADNR cu Euroconstruct, depozitul de deseuri aflat pe traiectoria autostrazii Bechtel trebuia eliminat. Pâna în acest moment, deseurile toxice de la Cluj au costat statul 18 milioane de euro.
Cea mai grava problema de mediu a judetului Cluj nu a fost vizibila pâna când zecile de tone de deseuri nu au fost evaluate la sume colosale. Autostrada Transilvania a ridicat miza banilor în judetul Cluj. Depozitul de HCH (n.r. – hexaclorciclohexan) a devenit o problema nationala. O problema de zeci de milioane de euro.Iulia Barbu, jurnalul.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!