Laura Codruta Kovesi, propusa pentru sefia DNA: Prioritatile viitoarei echipe de conducere a DNA trebuie sa aiba ca punct de plecare diagnoza institutiei
Prioritatile viitoarei echipe de conducere a DNA trebuie sa aiba ca punct de plecare diagnoza institutiei, pornindu-se de la evaluarea realista a situatiei actuale, sustine Laura Codruta Kovesi, propusa pentru sefia DNA, în proiectul de management.
„În acest mod, pot fi determinate domeniile în care este necesara continuarea directiilor de dezvoltare anterioara si pot fi determinate oportunitatile care pot fi exploatate în viitor si eventualele vulnerabilitati sau amenintari care trebuie avute în vedere de viitorul procuror sef al Directiei”, considera fostul procuror general.
În opinia lui Kovesi, activitatea de procuror-sef DNA presupune responsabilitati manageriale distribuite în mod echilibrat pe dimensiune organizatorica si administrativa si pe dimensiunea coordonarii activitatii profesionale în interiorul structurii specializate.
Principalele obiective asumate – realizabile prin masuri flexibile si active care sa valorifice eficient resursele umane, materiale si financiare – sunt îndeplinirea masurilor stabilite de catre Comisia Europeana în cadrul MCV, optimizarea managementului organizational si cresterea eficientei si operativitatii activitatii de urmarire penala, consolidarea si apararea statutului procurorului, cresterea transparentei si îmbunatatirea comunicarii cu publicul, societatea civila si mass media, perfectionarea cadrului normativ cu relevanta directa pentru activitatea DNA prin identificarea impedimentelor de natura legislativa si formularea de propuneri de solutionare a acestora.
„Din perspectiva functiei de procuror general al PÎCCJ pe care am exercitat-o în perioada octombrie 2006 – octombrie 2012, apreciez ca rezultatele obtinute în ultimii 6 ani de DNA releva o institutie matura, care a performat în mod constant, în conditii extrem de dificile. În acelasi sens s-au pronuntat si expertii Comisiei Europene, care au monitorizat în aceasta perioada evolutia sistemului judiciar român si care au afirmat ca rezultatele DNA reprezinta „unul dintre cele mai semnificative progrese înregistrate de România de la aderarea la Uniunea Europeana. Datele statistice ale Directiei arata o crestere constanta în acesti ani a numarului de inculpati trimisi în judecata, diversificarea domeniilor de activitate din care acestia provin si complexitatea dosarelor”‘, se arata în document.
Kovesi sustine ca noua conducere a DNA trebuie sa asigure continuitatea si stabilitatea activitatii, procurorul-sef având un rol esential în acest proces, prin definirea de prioritati si aplicarea unor standarde de calitate si eficienta în activitate.
„În conditiile în care, în calitate de procuror general am avut un rol semnificativ în conducerea DNA prin intermediul procurorului sef, experienta dobândita îmi permite sa asigur compatibilitatea dintre activitatea trecuta si cea viitoare. Prioritatile pe care le-am stabilit pentru activitatea Ministerului Public – îndeplinirea conditionalitatilor din MCV; mentinerea fermitatii, evaluata prin numarul de rechizitorii si de inculpati arestati; cresterea eficientei în combaterea infractiunilor de coruptie, evaziune fiscala, contrabanda si spalare de bani; recuperarea prejudiciilor produse prin infractiuni si transparenta în activitate – care au fost deja integrate în activitatea DNA – vor fi implementate si în perioada urmatoare si vor asigura continuitatea rezultatelor”, spune Kovesi.
Ea mentioneaza ca, având în vedere prioritatile si preocuparile recente ale CE, dar si actuala conjunctura economica, o atentie deosebita trebuie acordata faptelor care au ca efect diminuarea resurselor bugetare, cum sunt fraudele privind fondurile europene si achizitiile publice.
„Obtinerea de informatii de calitate, transmise în timp real, cu privire la posibile infractiuni reprezinta o conditie esentiala pentru depistarea faptelor de coruptie, astfel încât este extrem de importanta dezvoltarea cooperarii cu furnizorii de informatii si diversificarea posibilelor surse de informatii. (…) Intrarea în vigoare a noilor coduri poate reprezenta o alta oportunitate de dezvoltare a activitatii DNA, având în vedere prevederile cuprinse în aceste acte normative cu privire la tehnicile speciale de supraveghere si cercetare, institutii folosite în mod frecvent în investigarea faptelor de coruptie”, se arata în proiectul de management.
O alta preocupare prezentata în proiect va fi cea referitoare la cresterea calitatii în activitatea de urmarire penala, aratându-se ca procentul achitarilor dispuse de instante în dosarele DNA, de aproximativ 10%, desi mai mare decât pentru celelalte parchete, este pe deplin explicabil având în vedere dezincriminarea unor fapte penale, complexitatea cauzelor instrumentate de structura specializata si dificultatea administrarii probatoriului.
Totodata, spune Kovesi, acest procent este semnificativ mai mic decât cel înregistrat în majoritatea statelor de drept, fiind o consecinta inevitabila a unui sistem judiciar în care instantele realizeaza un adevarat examen critic al afirmatiilor acuzarii.
Ea precizeaza ca se va continua analizarea tuturor cauzelor care au dus la solutii de achitare, iar rezultatele analizei vor fi avute în vedere la evaluarea activitatii procurorilor care au întocmit astfel de dosare, dar si a procurorilor ierarhic superiori care au vizat pentru legalitatea solutiilor.
Kovesi asigura ca la toate aceste prioritati se vor adauga si prioritatile stabilite de procurorul general al PÎCCJ si ca relatia cu acesta trebuie sa fie una corecta, axata pe aplicarea legii si eficienta.
Totodata, Kovesi considera ca un punct slab în situatia actuala a DNA, pe care intentioneaza sa o analizeze cu prioritate, îl reprezinta resursele umane, aratând ca majoritatea functiilor de conducere sunt vacante.
„Un obiectiv imediat este configurarea echipei manageriale, prin numirea în aceste functii a unor procurori cu rezultate deosebite si capacitati manageriale dovedite, a caror expertiza sa garanteze atât continuitatea activitatii, cât si compatibilitatea cu viziunea manageriala si prioritatile noului procuror sef. Propunerile pe care le voi formula vor îndeplini aceste exigente, întrucât am în vedere, în principal, persoane care au facut parte din actuala echipa de conducere a DNA, precum si din echipa manageriala a PÎCCJ”, precizeaza fostul sef al Ministerului Public.
Pe de alta parte, Kovesi arata ca, la sfârsitul anului 2012, aproape 10% din functiile de procuror erau vacante.
„Stresul pe care îl presupune functia de procuror în cadrul unei structuri specializate si presiunile exercitate în spatiul public asupra acestor persoane au determinat în ultimii ani dificultati în recrutarea unor procurori cu pregatire si experienta relevanta. Identificarea masurilor care sa redea atractivitatea functiei de procuror în cadrul DNA va reprezenta astfel o provocare pentru procurorul sef, în cooperare cu viitorul procuror general, cu Consiliul Superior al Magistraturii si cu Ministrul Justitiei. O posibila solutie este întarirea cooperarii cu parchetele de pe lânga tribunale, având în vedere ca prin crearea retelei procurorilor specializati din aceste unitati a aparut o resursa suplimentara din rândul careia pot fi identificati viitorii procurori anticoruptie”, se spune în document.
Pe de alta parte, Kovesi apreciaza ca amenintarea cea mai mare la adresa functionarii DNA este reprezentata de posibilele presiuni, de regula din afara sistemului judiciar, urmarind limitarea independentei procurorilor.
„O structura care are drept prerogative legale combaterea coruptiei la nivel înalt se confrunta în mod inerent cu critici dinspre diverse segmente socio-politice si personalitati ale vietii publice, motiv pentru care unul dintre obiectivele mele prioritare va consta în apararea statutului procurorului anticoruptie si consolidarea independentei sale fata de orice ingerinte externe. (…) În apararea acestui principiu, printre prioritatile exercitarii mandatului de procuror sef, va fi respingerea oricaror intentii sau actiuni care pot aduce atingere statutului constitutional al procurorilor sau care vizeaza discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale”, subliniaza ea.
Kovesi sustine ca prin calitatea detinuta pâna în prezent, de procuror general al PÎCCJ, a cunoscut foarte bine activitatea DNA, cu plusurile si minusurile ei.
„Acest plan managerial contine, în esenta, principalele directii de actiune si prioritati pe care le voi urmari în activitate, urmând sa aplic principiile de management si sa-mi utilizez experienta, pe de o parte, de procuror si, pe de alta parte, de manager pentru eficientizarea activitatii DNA. Experienta manageriala câstigata prin exercitarea atributiilor de procuror general timp de 6 ani este o premisa favorabila pentru a conduce DNA si pentru a creste eficienta si calitatea activitatii acestei structuri specializate”, arata Kovesi în finalul proiectului.agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!