Tiberiu Nitu optimist dupa audierea de la CSM
Tiberiu Nitu, propus procuror general al României, a declarat miercuri, dupa audierea sa la CSM, ca spera sa obtina un aviz pozitiv, precizând ca CE si toti cei care doresc binele tarii vor ca procedura numirii în functiile de conducere de la Ministerul Public sa se finalizeze.
„A fost foarte bine, ati vazut si dumneavoastra”, a spus Tiberiu Nitu la finalul audierii sale de catre membrii Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Întrebat ce nota si-ar da el pentru prestatia de la CSM, Nitu a raspuns ca îi lasa pe cei în drept sa evalueze. El a apreciat ca s-a prezentat mai bine decât la precedenta audiere.
Întrebat despre emotiile pe care le-a aratat în timpul audierii, Tiberiu Nitu a spus ca „orice examen implica si emotii”, adaugând ca este emotionat si în fata jurnalistilor.
„Avizul Consiliului este foarte important. Deosebit de important este si faptul ca si Comisia Europeana si toti cei care doresc binele, si-al tarii, si-al Ministerului Public, doresc ca aceasta procedura sa se finalizeze”, a mai declarat Tiberiu Nitu.
La remarca unui jurnalist potrivit careia a fost foarte binedispus la audiere, Nitu a spus ca în general este un om optimist si priveste lucrurile cu optimism.
„În domeniul nostru, nimeni nu are pretentia ca le poate sti pe toate, important este sa ai dorinta de a te perfectiona”, a mai raspuns Nitu, la o alta remarca privind faptul ca a fost luat prin surprindere de unele întrebari ale membrilor Sectiei pentru procurori a CSM.
Tiberiu a Nitu a mai spus ca prioritatile sale sunt, pe scurt, o buna organizare a parchetelor si lupta împotriva coruptiei, „cu toate celelalte care decurg”.
La audierea de catre membrii Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, Tiberiu Nitu a început prin a-si prezenta, pe scurt, cariera, începuta în 1995, iar apoi programul de management.
Tiberiu Nitu a precizat ca a facut o evaluare a modului de functionare a Ministerului Public, pentru a putea proiecta o evolutie viitoare, identificând vulnerabilitati si propunând solutii. O prima vulnerabilitate a Ministerului Public ar fi repartizarea neuniforma si neechilibrata a dosarelor si un volum extrem de mare de munca, potrivit lui Nitu. El a adaugat ca obiectivul principal, în aceasta problema, este identificarea unor solutii pentru ca resursele umane sa fie eficient repartizate.
Tot la capitolul vulnerabilitati, Nitu a mai vorbit si despre echipamentele IT ale Ministrerului Public, precum si despre numarul insuficient de grefieri, sub media europeana de 44-45 la suta de mii de locuitori. „Noi avem 41, deci avem o diferenta cam de cinci puncte în acesta zona”, a precizat Nitu.
Tiberiu Nitu a mai mentionat eficacitatea redusa a sistemului, spunând ca si-ar dori sa afle cum un procuror din Franta sau Italia solutioneaza 2.000 de dosare pe an.
„Cu siguranta ca nu muncesc mai mult decât noi, nu muncesc… ca si noi muncim la fel ca si ei, poate mai mult”, a spus Nitu, solutia propusa de el fiind ca dosarele sa fie solutionate în termen de sase luni de la sesizare.
Nitu a mai aratat în prezentarea sa ca, „dincolo de lupta împotriva coruptiei, care este cel mai important obiectiv”, procurorii trebuie sa transmita cetatenilor din România ca îi preocupa si problemele lor, „minore pentru noi, majore pentru ei”.
Presedintele CSM, Oana Schmidt-Haineala, a fost prima care i-a adresat întrebari lui Tiberiu Nitu. Ea l-a întrebat care este diferenta dintre eficacitate si eficienta la nivelul Ministerului Public, întrucât Nitu alternase cei doi termeni în prezenarea proiectului sau de management.
Oana Schmidt-Haineala l-a mai întrebat pe Nitu ce impact are intrarea în vigoare, la începutul acestui an, a legii de punere în aplicare a noului Cod de procedura civila asupra restructurarii unor unitati de parchet, acesta raspunzând ca nu a facut „o evaluare personala a implicatiilor”. „Voi aprofunda problema asta”, a raspuns Nitu.
Haineala i-a citit un fragment din lege, întrebându-l apoi cum vede reorganizarea activitatii procurorilor din sectiile maritime si fluviale, când acestea vor transformate în complete specializate.
„Procurorii din cadrul sectiilor maritime si fluviale de la parchetele respective vor continua sa îsi desfasoare activitatea în cadrul parchetelor de pe lânga instantele unde functioneaza…cred ca n-am înteles bine întrebarea sau…”, a raspuns Nitu.
Haineala l-a mai întrebat ce pasi ar avea el de urmat, ca manager, având niste dispozitii normative din care s-ar putea deduce desfiintarea acestor sectii.
„În urma unor analize pe care le vom face împreuna si având în vedere si regulamentul de ordine interioara si dispozitiile legii prin care sectiile parchetelor pot fi desfiintate, vedem, am spus, împreuna, cum vom putea rezolva aceasta problema, exact cum ati spus-o si dumneavoastra”, a raspuns Nitu.
Presedintele CSM a insistat asupra masurilor concrete pe cale le-ar lua Nitu în calitate de procuror-sef, în situatia prezentata. „Bineînteles, când este vorba de transformare si de reforma prin efectul legii, ca sa spun asa, personal sunt adeptul identificarii celor mai bune solutii pentru ca resursele umane – procurorii sa fie valorificati cât mai bine în zone pe care le stapânesc cât mai bine”, a raspuns Tiberiu Nitu.
Oana Schmidt-Haineala l-a mai întrebat pe Nitu ce s-a schimbat în ceea ce priveste candidatura lui de la audierea sa anterioara, în urma careia a primit aviz negativ de la CSM.
„Eu consider ca am îmbunatatit si proiectul managerial pe care l-am prezentat si am dovedit receptivitate la întrebarile si raspunsurile pe care mi le-ati adresat”, a raspuns Nitu, adaugând ca nu-si propune sa realizeze nimic de unul singur si ca adopta un „spirit participativ”.
Tiberiu Nitu a mai raspuns si altor întrebari ale membrilor CSM, timp de peste o ora, zâmbind aproape pe tot parcursul audierii.
Nitu a fost pentru a doua oara în fata Sectiei pentru procurori a CSM în calitate de candidat la conducerea Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, el fiind audiat si pe 22 noiembrie 2012, atunci primind aviz negativ.
Dupa Tiberiu Nitu este audiat Bogdan Licu, candidat pentru functia de prim-adjunct al procurorului general. Ultimul care va ajunge miercuri în fata membrilor Sectiei pentru procurori este Codrut Olaru, propus pentru functia de adjunct al procurorului general, acesta urmând sa îsi prezinte proiectul de management de la 14.15.
Premierul Victor Ponta i-a propus în 3 aprilie, în calitate de ministru interimar al Justitiei, pe Tiberiu Nitu în functia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, pe Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general si pe Codrut Olaru ca adjunct al procurorului general.
În 9 mai vor sustine interviurile Codruta Kovesi, propusa de premierul Victor Ponta la sefia Directiei Nationale Anticoruptie, Alina Bica, nominalizata pentru functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Elena Hosu, care candideaza pentru postul de adjunct al sefului DIICOT.
Avizele în cazul celor sase candidati propusi pentru functiile de conducere din Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, DNA si DIICOT vor fi transmise de CSM Ministerului Justitiei în 10 mai.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele României, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data.
Seful statului poate refuza motivat numirea în functiile de conducere din Ministerul Public.
Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind initiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justitiei a fost Mona Pivniceru.Catalina Cocolos, Laura Mitran, mediafax.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!