Acordarea initiativei legislative pentru Ministerul Public – prioritatea lui Codrut Olaru, propus pentru functia de procuror general adjunct al PÎCCJ
Codrut Olaru, propus pentru functia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, mentioneaza în proiectul sau managerial printre prioritatile imediate acordarea initiativei legislative pentru Ministerul Public.
„Aceasta prioritate trebuie realizata de îndata, în contextul în care Ministerul Public este chemat sa puna în practica dispozitiile penale si civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea initierii directe a unor proiecte de legi, în conditiile în care, în mod frecvent, constatarile practice impun fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi. Alternativele actuale oferite Ministerului Public, fie de a formula puncte de vedere pe marginea unor proiecte de legi initiate de alte institutii sau lansate în dezbatere publica, fie exercitarea unei astfel de initiative prin intermediul altor institutii carora aceasta prerogativa le este recunoscuta (în principal, Ministerul Afacerilor Interne) nu mai pot continua”, arata Olaru în proiectul managerial.
În opinia sa, o alta prioritate imediata ce trebuie asumata de Ministerul Public este îndeplinirea conditionalitatilor ce revin MP prin Mecanismul de Cooperare si Verificare în principal, pentru continuarea si consolidarea activitatii de combatere coruptiei.
„Activitatea de combatere a coruptiei, în principal, a coruptiei din sfera functiilor de autoritate publica, trebuie sa constituie o prioritate declarata a oricarei echipe manageriale, iar suportul ce trebuie acordat directiei specializate cu atributii în materie trebuie sa fie total si neconditionat. În aceeasi nota, trebuie mentinut dinamismul si rezultatele bune existente în materia combaterii criminalitatii organizate si a terorismului, chiar daca, pe acest segment, nu exista disfunctionalitati punctuale constatate de evaluarile Comisiei Europene”, sustine Codrut Olaru în proiectul sau.
De asemenea, el evidentiaza ca prioritate consolidarea institutionala a DIICOT si DNA, „în conditiile în care aceste unitati au fost si sunt vectorul de imagine al Ministerului Public”, precum si dinamizarea activitatii parchetelor de pe lânga curtile de apel si a celor de pe lânga tribunale, prin reanalizarea statelor de functii si a cazuisticii concrete, cresterea calitatii actului de justitie înfaptuit de catre magistratii procurori si a gradului de complexitate a cauzelor solutionate.
Procurorul arata ca din datele statistice ale Ministerului Public corespunzatoare anului 2012 a rezultat faptul ca numarul inculpatilor achitati definitiv a fost de 975, ceea ce, raportat la cei 59.739 inculpati trimisi în judecata în aceeasi perioada de referinta, reprezinta 1,63%.
„Desi procentul înregistrat este unul bun, calitatea muncii trebuie sa creasca, concomitent si cu amplificarea activitatii de solutionare a unor cauze cu adevarat complexe. Din aceasta ultima perspectiva, analiza statistica arata faptul ca marea majoritate a cauzelor finalizate în anul 2012 prin rechizitoriu a fost de o importanta cazuala medie, un indiciu important în acest sens fiind reprezentat si de media de 1,41 inculpati”, sustine procurorul.
De asemenea, Olaru afirma în proiectul managerial ca alte prioritati sunt dinamizarea activitatii de combatere a criminalitatii economico-financiare, în perspectiva modificarilor competentelor materiale ale DIICOT si DNA, unitati care, la aceasta data, au instrumentat cea mai mare parte a cauzelor complexe de acest gen, precum si încheierea si valorificarea unor parteneriate zonale cu autoritati nationale din alte state, dat fiind faptul ca, din ce în ce mai mult, cauzele actuale au dobândit un caracter transfrontalier, dar si instituirea unei normalitati functionale a Ministerului Public prin raportare la personalul propriu, în relatia cu alte autoritati si cu societatea civila.
„Din acest punct de vedere se impune promovarea unei politici de presa echidistante si echilibrate, în raport cu toate publicatiile si trusturile media, prin realizarea unor aparitii publice fundamentate si doar în raport cu cauzele de interes major. Imaginea publica a Ministerului Public trebuie construita si consolidata pe baza unor exemple si situatii practice, cu invocarea unor cauze cu adevarat reprezentative, respectând pe de o parte dispozitiile în vigoare în aceasta materie, în principal ghidul emis de Consiliul Superior al Magistraturii în relatia cu presa, iar pe de alta parte cu asigurarea autonomiei institutionale a celor doua directii specializate – DIICOT si DNA – care îsi desfasoara la un nivel calitativ deosebit activitatea de relationare cu mass-media”, subliniaza Codrut Olaru.
În opinia sa, „mesajul care trebuie transmis si dovedit societatii românesti este acela ca procurorul nu este un adversar al societatii, ci dimpotriva, ca este un factor de echilibru, iar actiunile sale, care de multe ori pot genera un disconfort individual pentru cei cercetati, sunt necesare si eficiente”. „În mod obligatoriu, în toate cazurile, activitatile de mediatizare trebuie realizate cu protejarea demnitatii umane a celor cercetati”, subliniaza procurorul.
El considera ca pentru realizarea unor astfel de obiective conducerea Ministerului Public trebuie sa solicite partenerilor institutionali si sa realizeze toate demersurile legale posibile pentru recunoasterea urmatoarelor garantii institutionale: consolidarea statutului de magistrat, coerenta si stabilitate legislativa, alocari bugetare realiste si efective, alocarea directa catre Ministerul Public de fonduri rezultate din instituirea masurilor asiguratorii. agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!