Modificarile Constitutiei comentate de judecatorul Cristi Danilet
Judecatorul Cristi Dănileţ analizează susţinerilor personalităţilor care au dezbatut „Statutul magistratului si independenţa justitiei” din cadrul Forumului Constituţional, analizând fiecare alocuţiune în parte. Între cei care au participat la dezbateri s-au aflat premierul Victor Ponta, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, politicieni ca senatorul Sorin Roşca Stănescu, judecători şi procurori.
Principalul subiect aflat in dezbatere s-a aflat statutul procurorului. Unii dintre judecători, ca si unii politicieni, au susţinut ca procurorii, prin revizuirea Constituţiei, să NU mai fie magistraţi, ci un fel simpli executanţi al ministrului Justiţiei.
Se vor crea două CSM-uri unul pentru judecători, altul pentru procurori? Intre ce limite trebuie să răspundă magistraţii? Pot parlamentarii să faca niste comisii de anchetă şi să se substituie puterii judecătoreşti?
Modificarile constituţionale ne afecteaza pe toţi. De aceea trebuie supuse dezbaterii publice. Redăm analiza judecătorului Dănileţ pentru că ne oferă răspunsuri la întrebările de mai sus.
”Am vizualizat înregistrarea dezbaterii din 25 aprilie 2013, organizată în cadrul Formului Constituţional, cu privire la modificările ce se întrevăd în Constituţie. Majoritatea discuţiilor s-au referit la procurori şi la CSM. Înţeleg însă că a mai avut loc o parte a dezbaterii, dar nu am găsit înregistrarea.
Am notat mai jos cele mai importante susţineri din prima parte şi am inserat cu italic comentariile mele. Am remarcat uşurinţa cu care se fac analize şi se exprimă păreri, fără o documentare prealabilă şi fără a se limita luările de cuvânt la obiectul temei în discuţie.
Prilejul a fost folosit de premier şi ministrul justiţiei pentru a transmite nişte mesaje importante, chiar salutare, dar şi de unii participanţi pentru a-şi arăta mai degrabă nemulţumiri ce nu aveau legătură cu cadrul respectiv.
CE a susţinut Victor Ponta, prim-ministru, la Forumul Costituţional, şi care sunt comentariile ( scrise cu italice) ale judecătorului Dănileţ:
– revizuirea Constitutiei: modificarile nu sunt de substanta, ci va fi un reglaj fin al precederilor constitutionale;
– in ultimii ani CCR si CSM au devenit mai prezente in viata noastra ca in alte tari.
Asta nu e ceva rau, pana la urma decat sa vedem seara la TV tot felul de pareri pe justitie venite de la persoane nepregatite, mai bine sa vedem reactii ale institutiilor care sustin statul de drept. Oricum, nu stiu cate state se pot lauda cu atacuri la adresa statului de drept, atacuri care au impus reactii ale CCR si CSM, reacţii au fost conforme cu rolul lor, fiind apreciate inclusiv de institutiile europene (Comisia Europeana, Comisia de la Venetia, OSCE);
– modificarea trebuie sa indeplineasca toate standardele europene.
Interesant, in toata sedinta vizualizata pe inregistrare nu s-a facut referire decat o singura data la aceasta;
– daca va fi nevoie, va fi intarita independenta justitiei, iar nu stirbita. Cred in independenta autoritatii judecatoresti, dar care vine alaturi de responsabilitate. Corect, independenta fara responsabilitate duce la arbitrariu. Dar in faţa cui?! Membrii CSM trebuie sa fie total independenti de puterea politica si e foarte bine ca acum asa sunt, dar nu lipsiti de responsabilitate in fata celor care i-au ales, trebuie sa fie simetrie cu celelalte puteri, caci si politicienii raspund in fata alegatorilor.
Intai remarc ca premierul declara pentru prima data ca membrii CSM sunt independenti, desi in trecut a avut opinii contrare. Apoi, eu nu stiu ca politicienii sa raspunda in fata alegatorilor, caci Constitutia interzice in mod expres mandatul imperativ (nu poti da jos un ales in cursul mandatului pentru ca nu si-l exercita cum vrea alegatorul), lucru aplicabil si in cazul membrilor CSM dupa cum spune CCR in recenta decizie. Singura forma de raspundere a politicienilor in fata alegatorilor este ca acestia sa nu mai realeaga pentru un nou mandat, or in cazul membrilor CSM acest lucru este rezolvat prin faptul ca legea 317/2004 nu mai permite realegerea lor. În plus, legea consacră răspunderea penală, disciplinară, deontologică şi administrativă a membrului CSM – şi avem două cazuri deja în actualul consiliu, dovadă că sistemul de răspundere pentru membrii CSM funcţionează;
– cu privire la statutul procurorilor: prevederile actuale sunt lipsite de fond – ei isi desfasoara activitatea sub autoritatea MJ, dar in realitate acesta nu are autoritate asupra lor, deci poate trebuie inlaturat acest lucru.
Corect, inca din 1997 au disparut atributiile MJ cu privire la mersul unei anchete (pana atunci putea da ordin unui procuror sa inceapa urmarirea penala) si orice speculatie cu privire la subordonarea procurorilor catre politic prin intermediul acestei norme este falsa. Dar au ramas in lege dispozitii cu privire la control managerial si pe serviciu public din partea MJ cu privire la procurori – e drept, niciodata exercitat din 2004.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!