Independenta energetica a Romaniei ar putea fi asigurata de gazele naturale extrase din Marea Neagra

 

platforma-petrol-marea-neagraGazul extras de OMV Petrom şi Exxon trebuie să ajungă în România prin conductă ca să se poată vorbi de creşterea independenţei energetice. Miza gazului descoperit în Marea Neagră, în cazul în care cantităţile identificate de Petrom şi ExxonMobil în perimetrul Neptun se vor dovedi bune de comercializat, este spre ce ţărm va fi construită conducta care va lega această „pungă“ de uscat.

Locul unde s-au găsit cele 42-84 de miliarde mc de gaz este la 170 km de ţărmul românesc şi la 220 km de ţărmul Turciei la Marea Neagră. O conductă submarină costă circa 1,4 milioane de euro pe kilometru, deci ar costa circa 200 milioane de euro toată conducta spre ţărm.

Practic, independenţa energetică a României faţă de importurile de gaze ruseşti va fi asigurată numai în contextul în care aceste cantităţi vor fi aduse pe piaţa locală. Nu este clar în acest moment dacă austriecii şi americanii sunt obligaţi să aducă gazul în România.

„Ar trebui să fie realizat un joint-ven­ture între Petrom, ExxonMobil şi Transgaz (operatorul naţional de transport de gaze naturale – n.red.) pentru  construcţia conductei care să aducă aceste gaze la ţărm. Este o chestie de negociere. Am vorbit la Autoritatea Na­ţională de Resurse Minerale (ANRM) pentru a începe o legislaţie offshore, legislaţie prin care se fie reglementate toate aspectele care ţin de explorare, transport, taxe şi redevenţe. Trebuie să gândim totul pentru Marea Neagră. Nu vreau să pierd această ocazie pentru România“, a declarat ieri ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă.

Grup Servicii Petroliere, firmă românească controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a construit o conductă submarină de 150 km pentru ruşi în Marea Neagră în valoare de 269 milioane de dolari.

Chiar dacă companiile OMV Pe­trom şi ExxonMobil au declarat că lucrările în perimetrul Neptun sunt încă într-o fază incipientă, discuţia despre viitoarea destinaţie a gazelor descoperite aici are sens mai ales în contextul în care România importă circa 25% din necesarul de consum din Rusia, iar rezervele actuale de gaze îi mai ajung numai pentru 15 ani, potrivit celor mai recente date.

La 170 de kilometri de ţărmul românesc a fost identificată o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Dacă se ia valoarea maximă a intervalului şi un factor de recuperare de 70%, rezultă o valoare a acestei acumulări de peste 20 mld. dolari.

Practic, numai din această pungă de gaze România şi-ar putea acoperi întreg consumul pentru 4 ani de zile sau ar putea renunţa la importurile ruseşti pe o perioadă de 20 de ani. Aceste calcule au însă rost dacă acest gaz va ajunge într-adevăr pe ţărmul românesc.

„Acum operatorul dispune de ceea ce găseşte acolo. În vechea lege a petrolului, sta­tul avea drept de preem­ţiu­ne, dar în 2004 această pre­vedere a fost scoasă“, a declarat Corneliu Condrea, directorul departamentu­lui de petrol şi gaze din cadrul Ministerului Economiei.

Cineva a scos din lege dreptul de preemţiune al statului român

În vechea Lege a Petrolului 134/1995, la capitolul 3, articolul 27, litera d) se prevedeau următoarele: titularul acordului petrolier are drep­tul de a dispune asupra cantităţilor de pe­trol ce îi revin, conform clauzelor acordului pe­trolier, care nu au fost achiziţionate de statul ro­mân, inclusiv să le exporte.
În iunie 2004, vechea lege este aprobată şi înlocuită de Legea Petrolului 238/2004. Aici dreptul titularului de acord petrolier este să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte, statul fiind astfel scos din ecuaţie. Întrebat de ce a fost făcută această modificare, Condrea a spus că schimbările au venit la pre­siunile Uniunii Europene.

În decembrie 2004, statul a decis să vândă pachetul majoritar de acţiuni pe care îl deţinea în Petrom către grupul petrolier austriac OMV, într-o tranzacţie prin care a încasat circa 750 de milioane de euro pentru acţiuni. Operaţiunea a fost urmată de o majorare de capital cu o valoare similară.

Tot în lege se mai arată că este dreptul titu­larului de acord petrolier să monteze con­ducte colectoare şi instalaţii proprii pentru trans­por­tul petrolului şi al produselor sale petroliere.

Roxana Petrescu, Ziarul Financiar

Cuvinte cheie: , , , , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie