Noua lege a retrocedarilor nu va rezolva problema cesionarii drepturilor litigioase
Cea mai mare bulă speculativă a următorului deceniu cu păduri şi terenuri ale statului în valoare de peste 10 miliarde de euro care vor fi putea fi cumpărate cu puncte este pe cale să se nască prin noua lege a retrocedărilor.
Guvernul nu trebuie să îşi asume răspunderea pentru noua lege pentru că sistemul complicat de despăgubire prin video-licitaţii şi achiziţii cu puncte va face ca cesionarii de dosare să fie principalii beneficiari şi nu foştii proprietari, la fel cum s-a întâmplat şi cu Fondul Proprietatea.
Pentru a evita apariţia Fondului Proprietatea 2, Ziarul Financiar cere:
1. Interzicerea cesionării drepturilor litigioase
Trebuie interzisă cesionarea drepturilor litgioase de către foştii proprietari pentru ca noua lege să fie o lege de retrocedare şi nu de îmbogăţire a samsarilor, aşa cum a fost legea de înfiinţare a Fondul Proprietatea. Impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacţiei poate fi ascunsă şi astfel aplica un impozit pe o sumă falsă.
„Poate fi interzisă cesionarea drepturilor litigioase, în acelaşi timp trebuie urmărite fiscal restul persoanelor care au încasat profituri uriaşe în urma cesionarilor şi aplicat un impozit de 16% pe profitul obţinut, ca în cazul tranzacţiilor cu alte bunuri“, a spus avocatul Gheorghe Piperea.
Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani arată cât de bine au ştiut samsarii să speculeze în interes personal o legislaţie slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condiţiile în care 13.000 de foşti proprietari au luat cumulat mai puţin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu acordul autorităţilor statului.
În martie 2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu şi cu Varujan Vosganian la cârma Ministerului de Finanţe a aprobat o hotărâre prin care a fost posibilă vânzarea acţiunilor Fondului Proprietatea cu trei ani înainte de listarea la bursă. Prin această hotărâre a apărut o adevărată bulă speculativă cu acţiuni FP: politicieni şi persoane cu influenţe politice au cumpărat de la foştii proprietari la preţuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acţiuni la fond, dar şi fonduri străine de investiţii care au ajuns acum să controleze fondul.
A rămas de notorietate cum grupuri de brokeri şi avocaţi stăteau în faţa sediului Depozitarului Central de pe strada Făgăraş din Bucureşti şi negociau cu persoane în vârstă cumpărarea de acţiuni la FP.
Mai mult, internetul era înţesat de oferte privind cumpărarea de acţiuni la FP, unele persoane oferind la schimb maşini sau chiar apartamente. În 2011, când fondul s-a listat la bursă, samsarii s-au îmbogăţit triplându-şi banii: ei au cumpărat acţiunile la 0,2 lei şi preţul pe bursă era de 0,6 lei. După ce fondul s-a listat în ianuarie 2011, samsarii s-au mutat la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru că nu mai erau posibile cesiunile prin Depozitar.
În mai 2011, când au mai rămas doar 36% din acţiuni la FP, miza pentru ultimele acţiuni a devenit uriaşă, iar Guvernul condus de Emil Boc a dat o hotărâre prin care preşedintele ANRP putea decide arbitrar cine să primească cu prioritate acţiuni la FP. Persoane influente au corupt funcţionarii ANRP pentru a prinde ultimul tren la FP.
Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu fondul naţional imobiliar. În baza noii legi, fostul proprietar nu mai primeşte un titlu de despăgubire pe care scrie în lei suma cuvenită, ci va scrie că are de primit 100.000 de puncte, mult mai abstract decât acţiunile la Fondul Proprietatea. Numai dacă este interzisă cesionarea poate fi rezolvată problema retrocedărilor.
Roxana Pricop, Ziarul Financiar
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!