Medierea între juridicizare, judiciarizare și opinii înțelepte
Atunci când spunem în gând o rugăciune, încercăm să ne conectăm la sfere înalte și să asigurăm o satisfacere a nevoii noastre de comunicare cu Divinitatea. Nimic mai mult sau mai puțin! Dacă ne imaginăm însă în aceste momente de smerenie că am creat raporturi juridice, generatoare de drepturi și obligații, nu înseamnă că nu suntem buni profesioniști ai domeniului juridic, din contră, dăm dovadă de pasiune deosebită pentru profesiile juridice. În schimb, s-ar putea să existe o problemă (dirimantă) a structurii noastre interne de rezistență, fiind posibilă o lipsă majoră a unor părți superioare componente (s-ar putea să nu avem toate țiglele pe casă).
Zeno Sustac, vicepresedinte al Consiliului de Mediere
Una dintre legile lui Murphy spune că dacă tot ce ai este un ciocan, toate obiectele din jur îți par cuie. Pe de altă parte, psihologia acordă spații largi studiilor care explorează teama de necunoscut a indivizilor. A nu se confunda cu frica de necunoscuți/necunoscute specifică unei perioade de început a copilăriei.
În altă ordine de idei, o broască țestoasă, dacă își schimbă numele pe cale administrativă, nu înseamnă că devine jaguar. Iar vocația dintr-o profesie, nu se transferă – sine die – în alte profesii. De menționat totuși că expertiza nu este sinonimă cu vocația.
Un interesant studiu de caz aflat în desfășurare, are legătură cu medierea și cu cei care vorbesc excesiv despre ea, fără a fi avut onoarea de a o cunoaște personal. Există persoane/personalități/personaje care folosesc o alăturare de termeni nereușită („această mediere”) trădându-și nesiguranța în legatură cu domeniul. Această abordare amintește de laitmotivul măicuței bătrâne din Miorița și de cadrul său epic general. Fără niciun dubiu, există și posibilitatea tratării din punct de vedere juridic a episodului folcloric surprins atât de bine de această creație emblematică a literaturii populare. Nu s-a simțit nevoia până acum, dar orice poate avea un început. Iar faptul că Miorița este o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație în generație, nu înseamnă nici că are autor necunoscut (AN, ca terminologie juridică) sau că e altceva în neregulă.
În timp ce alte profesii încă își caută identitatea, medierea și-a găsit-o concomitent cu momentul apariției sale. Important e să si-o păstreze nealterată. Aceea de profesie nejuridică, nejuridicizată și nejudiciarizată.
Pe final, despre dispariția dinozaurilor, teoria darwinistă, Big Bang și fenomene paranormale, numai cuvinte de laudă! Din punct de vedere juridic, evident!
Cei care știu totul despre „această mediere” încă de la facerea lumii dar nu au înțeles mesajul strecurat în frazele anterioare, să își îndrepte atenția spre un vechi proverb egiptean: „E de mare cinste omul care știe să tacă”. În caz contrar, se vor îndrepta în tăcere…către ieșire! Desigur, dacă în prealabil au identificat intrarea.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!