Cine beneficiaza de pe urma regionalizarii Romaniei
Aşa cum arată proiectul privind regionalizarea, viitoarele regiuni vor avea bugete cumulate (judeţe plus regiune) impresionante. Practic, potrivit autorului proiectului regionalizării, Sorin Frunzăverde, 90% din bugetul central va fi direcţionat către administraţiile din teritoriu. „10% din bugetul statului va fi preluat de administraţia centrală, 20% de administraţia regională, 30% de administraţia judeţeană şi 40% de administraţia locală (comune, oraşe, municipii)”, susţine Frunzăverde.
Ca să ne facem o imagine de ansamblu, trebuie precizat că în organizarea bugetară actuală, municipiul Bucureşti are un buget total de peste două miliarde de euro (PMB plus sectoare). Bugetul noii regiuni Bucureşti-Ilfov va îngloba Capitala, localităţile din Ilfov, plus transferurile de la centru.
Ce se rezolvă şi ce nu
Specialiştii KPMG susţin că, în comparaţie cu alte ţări, aparatul administrativ din România este supra-dimensionat, raportat la parametri de eficienţă şi rezultat. Lucru ştiut, de altfel, de către toată lumea. Din acest punct de vedere, iniţiatorii legii reformei teritorial-administrative ne dau veşti bune.
Oficial s-a declarat de mai multe ori că unul dintre câştigurile reformei pregătite va fi reducerea de personal. Practic, aşa cum susţine Sorin Frunzăverde, structurile regionale ar trebui să preia parte din sarcinile ministerelor de la Bucureşti şi a instituţiilor deconcentrate din judeţe. „Nu avem un calcul în detaliu, dar aparatul unui consiliu regional estimăm că va avea 50-60 de persoane, care vor prelua atribuţiile a sute de funcţionari din ministerele de astăzi. În felul acesta, probabil că multe mii din funcţionari vor pleca”, declară Frunzăverde.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!