Indicele clientelismului in Romania, in perioada 2004-2011
Alocarea de fonduri publice pe criterii exclusiv politice este o practică mai veche în România postdecembristă, iar banii astfel alocaţi depăşesc ordinul miliardelor de euro, însă prea puţine forţe civile ori politice au combătut fenomenul. Un raport lansat ieri de grupul de reflecţie Expert Forum, care ne arată dimensiunile şi mai ales evoluţia în timp a clientelismului, relevă faptul că alocările bugetare discreţionare au atins apogeul în anii de boom economic 2007-2008, când la butoanele guvernării se afla Cabinetul Tăriceanu.
Numai în 2008, sumele alocate discreţionar pentru proiecte de investiţii locale au totalizat cinci miliarde de lei (1,36 miliarde de euro), acoperind circa 70% din totalul investiţiilor la nivel local.
Excesul de bani dăunează grav guvernării
Raportul lansat ieri include un „indice al clientelismului“ în alocarea fondurilor pentru perioada 2004-2011, care evidenţiază cu cât este mai mare şansa pentru un primar sau preşedinte de consiliu judeţean să fi primit fonduri într-un anumit moment dacă făcea parte din partidele la putere decât dacă se afla în opoziţie.
„Am avut un maxim de clientelism politic în anii 2007-2008, pe aproape toate instrumentele de transferuri pentru investiţii existente. În acei ani era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar din arcul puterii decât dacă erai primar de opoziţie. Maximul de clientelism a coincis cu perioada de creştere rapidă a bugetelor publice înainte de criză. Concluzia este că într-un stat cu instituţii slabe şi tradiţie clientelară, un aflux masiv de fonduri în bugetele publice poate să facă mai mult rău decât bine, în funcţie de cât de corect şi eficient este gestionat surplusul“, arată autorii raportului.
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!