Curtea de Conturi a incercat sa descopere de ce desi bugetul CNADNR este de 1,7 mld. euro/an, Romania nu are sosele. Doar a incercat…
CNADNR nu si-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atât din cauza insuficientei vointe politice a Guvernului, cât si a managementului disfunctional, potrivit unui raport de audit privind performanta companiei realizat de Curtea de Conturi.
Raportul nu arata însa clar unde se scurg anual cei 1,7 miliarde de euro alocati CNADNR, cu care s-ar putea face în fiecare an peste 300 de km de autostrada la 5 milioane de euro/kilometru.
Verificarile au vizat activitatea CNADNR privind drumurile nationale din intervalul 2008 – martie 2012 si au fost derulate în perioada aprilie – octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri si la cele sapte directii regionale din Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara.
Potrivit Curtii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile si repetabile în activitatea de ansamblu a companiei si a structurilor sale teritoriale, fie ca este vorba de activitatea destinata autostrazilor, fie de cea pentru drumuri nationale.
Autorii raportului arata ca tintele si obiectivele nationale legal reglementate nu au fost atinse la nivelul si termenele stabilite, atât din cauza insuficientei vointe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea conditiilor necesare realizarii acestora, cât si a faptului ca nici CNADNR si nici Ministerul Transporturilor nu si-au asumat si îndeplinit, în mod real si performant, „uneori si din motive obiective”, rolul de entitati principale cu responsabilitati maxime în derularea, implementarea si finalizarea programelor si a proiectelor prioritare si a celorlalte obiective stabilite.
La 31 decembrie 2011, marea majoritate a drumurilor nationale modernizate si a celor cu îmbracaminte bituminoasa usoara, care împreuna reprezentau circa 98,2% din reteaua nationala de drumuri nationale, aveau o durata depasita.
Fata de suma de 20,9 miliarde lei, solicitata de catre CNADNR în intervalul 2008-2011 pentru proiectele pe segmentul drumurilor nationale si centurilor ocolitoare cu profil de DN, au fost aprobate prin legile bugetare anuale sume totalizând 14,3 miliarde lei (68,5% din necesar), fondurile alocate fiind de doar 13 miliarde lei (62,2% din necesar).
Pe de alta parte, auditul nu a identificat repere semnificative prin care compania „sa poata fi definita ca o entitate performanta, profesionista”, orientata spre realizarea scopului pentru care a fost înfiintata si pentru care este finantata de la bugetul de stat si având un management care sa doreasca si sa impuna realizarea atributiilor si obiectivelor stabilite, respectarea si implementarea reglementarilor legale si a criteriilor de performanta, potrivit sursei citate.
„CNADNR a creat impresia, cel putin în perioada auditata, unei entitati care nu a înteles si nu s-a acomodat pe deplin cu scopul si cu obiectul propriu de activitate, o entitate a carei activitate pare ca a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit si bine orientat si careia i-au fost straine notiunile de economicitate, eficienta si eficacitate în organizarea activitatii si în utilizarea fondurilor publice alocate”, se spune în raport.
În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilitati, disfunctionalitati si deficiente constatate „aproape ca pe o permanenta a activitatii CNADNR” în perioadele auditate, printre care modul de actionare neunitar si necoordonat; preocuparea si implicarea insuficienta pentru identificarea si eliminarea riscurilor, vulnerabilitatilor sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slaba calitate; valori contractuale majorate si termene de finalizare nerespectate.
„Stabilirea prin reglementari legale a unor obiective si termene, încadrarea CNADNR ca fiind «de interes strategic national» si a unor activitati, programe si proiecte aferente ca fiind «prioritare» si «de interes public national», s-au dovedit a nu fi suficiente pentru atingerea obiectivelor si pentru pozitionarea companiei ca entitate ce si-a înteles si implementat, în conditii de performanta, rolul, atributiile si responsabilitatile care i-au fost prevazute”, se arata în raport.
Autorii documentului precizeaza ca organizarea si derularea activitatii specifice si a programelor privind eliminarea efectelor calamitatilor naturale asupra drumurilor nationale s-au desfasurat neperformant, atât ca urmare a subfinantarii acestora cât si a existentei si persistentei unor vulnerabilitati, disfunctionalitati si deficiente interne, ramase neidentificate si neeliminate în timp, atât la nivelul centralei companiei cât si al structurilor sale teritoriale.
Reprezentantii Curtii de Conturi prezinta în raport mai multe informatii privind proiectul de modernizare a DN 67C Bengesti – Sebes („Transalpina”), adjudecat în 2008 de compania Romstrade, controlata de omul de afaceri Nelu Iordache.
Acestia afirma ca nu au existat suficiente elemente credibile, reale si fundamentate care sa justifice demararea obiectivului de investitii, iar dupa ce optiunea a fost facuta, derularea investitiei a cumulat în practica, „în mod inexplicabil”, aproape toate tipurile de vulnerabilitati, disfunctionalitati si deficiente constate de audit în activitatea specifica a companiei.
În prezent Nelu Iordache este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocati pentru construirea autostrazii Nadlac-Arad si se afla în detentie, iar compania Romstrade este în insolventa.
Legat de activitatea de deszapezire, raportul arata ca disfunctionalitatile semnificative constatate în acest domeniu precum si consecintele negative avute de acestea asupra utilizarii optime a drumurilor nationale au fost generate, aproape în exclusivitate, de un management defectuos la nivelul centralei companiei si al structurilor teritoriale, „un management dezinteresat” atât fata de atingerea unui nivel acceptabil de performanta a activitatii cât si fata de „economicitatea, eficienta si eficacitatea” utilizarii fondurilor publice alocate cu aceasta destinatie.
Pe de alta parte, activitatea privind semnalizarea rutiera a drumurilor nationale nu si-a atins pe deplin obiectivul prevazut de reglementarile legale si nu s-a ridicat, prin rezultatele sale concrete, la nivelul cerintelor.
În urma derularii actiunii de audit au fost constatate abateri de la legalitate si regularitate, unele cauzatoare de pagube si prejudicii, pentru care au fost încheiate procese verbale de constatare.
Valoarea totala estimata a abaterilor constatate este de 66 milioane lei, cuprinzând plati nejustificate ca urmare a renuntarii la judecarea recursurilor declarate împotriva unor decizii ale Curtii de Apel, cu privire la penalitati contractuale solicitate de antreprenor (30,19 milioane lei), plati nejustificate ale unor sume cu titlu de „actualizari” ale unor situatii de lucrari aferente derularii contractului de modernizare a DN 67C (30,9 milioane lei), plati nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finantare”, aferente garantiilor de buna executie în cadrul derularii aceluiasi contract (4,6 milioane lei) si achitarea, înregistrarea în contul de cheltuieli si nerecuperarea în regres a unor amenzi aplicate de catre ANRMAP si alte institutii, pentru nerespectarea unor prevederi legale (268.000 lei).
În cazul platilor nejustificate ca urmare a renuntarii la judecarea recursurilor, CNADNR a achitat în perioada 2008 – 2009 pentru obligatiile de plata restante catre Spedition UMB penalitati de întârziere contractuale în valoare de 30,19 milioane lei, în baza unor decizii pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, fara a-si apara interesele patrimoniale pâna la epuizarea tuturor cailor legale de atac, potrivit sursei citate. Spedition UMB este detinuta de omul de afaceri Dorinel Umbrarescu.
Raportul se încheie cu o serie de recomandari adresate CNADNR, cu privire la activitatea de baza, dar si legate de prevenirea si combaterea înzapezirii, care cuprind diverse analize, evaluari, masuri sau proceduri.
Mircea Pop a demisionat la finele lunii ianuarie din functia de director general al CNADNR, dar va asigura interimatul la conducerea companiei pâna la numirea altui sef. Demisia a fost anuntata dupa ce presa a relatat ca sefii CNADNR au petrecut la munte, desi meteorologii anuntasera ca vremea se va înrautati accentuat.
Ministrul delegat pentru marile proiecte Dan Sova a declarat la 31 ianuarie ca a solicitat Corpului de control al primului ministru declansarea unui „control tematic extrem de larg” la CNADNR vizând modul de cheltuire a banilor publici în ultimii 5 ani, aratând ca acest control se va încheia în luna august.
CNADNR a fost trecuta în ianuarie în subordinea ministrului delegat pentru proiecte de infrastructura, urmând ca ulterior sa înceapa procedura juridica prin care atributiile companiei sa fie delimitate.
La finele anului trecut, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, coordonat de ministrul delegat Dan Sova, a fost autorizat de Guvern sa ceara în Adunarea Generala a Actionarilor a CNADNR divizarea societatii în doua noi companii nationale, respectiv Compania Nationala de Autostrazi si Compania Nationala de Drumuri.
Compania Nationala de Autostrazi va functiona sub autoritatea acestui nou departament, iar Compania Nationala de Drumuri Nationale va fi organizata sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Ioan Dornescu, zf.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!