Ce pericol ameninta Romania
Politicienii ne vorbesc de ani de zile de reforme, de crestere economica si de o viata mai buna, dar iata ca datoria externa totala a Romaniei a atins anul trecut 99,2 miliarde de euro. Daca n-ar fi fost pragul psihologic de 100 miliarde, cu siguranta autoritatile s-ar fi imprumutat si mai mult.
Politicienii inca sustin ca stam destul de bine la capitolul datorie publica. Nu am depasit nivelul de 40% din produsul intern brut (PIB), spre deosebire de alte tari.
De altfel, presedintele Traian Basescu ne spunea recent ca Romania are una dintre cele mai mici datorii dintre tarile UE, fiecare roman avand, teoretic, de platit 4.570 de euro, incluzand si datoria privata.
Mai mult, politicienii explica in termeni tehnici ca din totalul datoriei, numai 20% reprezinta cea pe termen scurt (20,467 miliarde euro), in timp ce pe termen lung avem de platit 78,742 miliarde euro, cu 3,7% mai mult decat la sfarsitul lui 2011, cand era de 75,929 miliarde euro.
Pe ansamblu, datoria externa a crescut anul trecut fata de 2011 cu “numai” 485 de milioane de euro (0,5%). Privita din acest unghi, evolutia datoriei pare a fi una temperata, in concordanta cu politica de austeritate promovata de autoritati.
Comparand insa datele cu situatia din 2008, diferenta devine alarmanta. Din ianuarie 2008 si pana in ianuarie 2013, datoria externa a crescut cu 41 de miliarde de euro, de la 57,9 miliarde euro la 99,2 miliarde euro.
Pentru experti, ritmul in care statul se imprumuta este unul cu adevarat ingrijorator.
Incercand sa salvam prezentul, ne amanetam cu buna stiinta viitorul Cristian Dinulescu, consultant economic
“In absenta unor politici economice care sa genereze crestere economica si sa aduca, astfel, mai multi bani la buget, imprumutam din ce in ce mai mult, fara sa ne gandim ca aceste datorii vor fi platite de copiii nostri”, a spus analistul Cristian Dinulescu.
Potrivit analistilor de la Volksbank, datoria publica ar putea depasi 60% din PIB in urmatorii 5 ani daca Romania va inregistra cresteri economice medii negative pe parcursul celor 5 ani si/sau va depasi in mod constant limita de deficit bugetar, ceea ce ar atrage penalitati si din partea investitorilor care vor majora primele de risc, solicitand dobanzi superioare celor practicate pana in prezent.
Chiar si in varianta optimista a unor cresteri economice de 2% pe an, datoria publica va continua sa creasca lent, aproximativ cu un punct procentual pe an, in conditiile unui deficit bugetar mediu de 2,5% din PIB.
„Datoria publica va avansa, in continuare, in urmatorii 5 ani, insa ritmul de crestere va incetini datorita conduitei restrictive a politicii bugetare, care nu va mai depasi limita de deficit de -3% din PIB”, a spus Melania Hancila, economistul- sef al Volksbank.
„In urmatorii 5 ani, Romania va trebui sa inregistreze cresteri economice reale medii de minim 2% pe an pentru a-si mentine datoria publica sub 40% din PIB, considerand ca targetul de deficit bugetar de -3% din PIB dupa standardele ESA95 este respectat in fiecare an”, a adaugat Hancila.
Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, exista riscul ca datoria publica sa se inflameze daca reintram in recesiune.
In scenariul pozitiv, ce ia in calcul un avans economic sustinut in urmatorii ani, datoria Romaniei ar urma sa scada cu 2-3 procente pe an.
Cristian Dinulescu avertizeaza insa. “Daca, Doamne fereste, reintram in recesiune, sunt mai mult ca sigur ca vom continua reteta clasica – sa ne imprumutam ca sa trecem cu bine de criza. Iar asta va da peste cap toate prognozele super-optimiste ale autoritatilor”, a explicat acesta.
Marea problema, potrivit analistilor, este ca economia romaneasca este atat de anemica si expusa problemelor externe incat n-ar putea face fata unui nou val de criza.
“Italia, Franta, Marea Britanie sunt tari care au datorii peste nivelul PIB-ului, insa acestea au economii solide, au de unde sa produca bani. La noi, activitatea economica este firava, depinde in mare parte de evolutia euro si mai ales de vreme. Suntem inca o tara in care o seceta prelungita ne poate arunca direct in recesiune, fara ca industria sa poata compensa pierderile din agricultura”, a explicat acesta.
La sfarsitul trimestrului trei din 2012, tarile din UE care aveau cea mai mare datorie publica ca procent din PIB erau: Grecia (152,6%), Italia (127,3%), Portugalia (117,5%) si Irlanda (117%) iar cea mai scazuta datorie publica ca procent din PIB se inregistra in Estonia (9,6%), Bulgaria (18,7%), Luxemburg (20,9%), Romania (35,2%) si Suedia (37,4%).
Realitatea este ca suntem la fundul sacului Ilie Serbanescu, analist economic
“Ne imprumutam pe banda rulanta, iar pericolul este ca, in cazul unui nou val de criza, sa fim prinsi si mai descoperiti. Iar atunci am putea ajunge la fel ca Grecia”, a declarat analistul economic Ilie Serbanescu, pentru DailyBusiness.ro.
Potrivit datelor BNR, prezentate luni, datoria publica directa a Romaniei, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile locale, a crescut in 2012 fata de finalul lui 2011, pana la 23,958 miliarde euro, fata de 19,615 miliarde euro, in timp ce datoria externa garantata public a scazut la 1,426 miliarde euro, de la 1,466 miliarde euro.
Datoria externa negarantata public a crescut la 37,253 miliarde euro, de la 36,127 miliarde euro la finalul lui 2011. Relevant si ingrijorator, in acelasi timp, este ca depozitele constituite pe termen mediu si lung in Romania de nerezidenti au scazut la 7,810 miliarde euro, de la 8,490 miliarde euro la 31 decembrie 2011.
Imprumuturile de la Fondul Monetar International (FMI) – in baza acordului stand-by cu Romania, exclusiv suma primita de Ministerul Finantelor Publice (MFP) de la FMI – insumau 8,655 miliarde euro la sfarsitul lui 2012, de la 10,231 miliarde euro la finalul lui 2011, mai arata datele bancii centrale.
Cat creste datoria in fiecare secunda
The Economist a lansat o aplicatie care afiseaza in timp real evolutia datoriilor publice la nivel global si permite compararea datoriilor individuale ale fiecarui stat, care exclud partea de datorie privata.
Aplicatia interactiva pe care o puteti accesa din acest link calculeaza in timp real cum evolueaza datoriile publice ale guvernelor din intreaga lume, in functie de cele mai recente informatii disponibile la nivel global si se raporteaza la produsul intern brut al fiecarei tari.
Romania are in acest moment o datorie guvernamentala de 58,7 miliarde de dolari, adica aproximativ 34% din produsul intern brut.
Bulgaria sta un pic mai bine la capitolul datorii, cu datorii publice de 8,1 miliarde de dolari, echivaland cu mai putin de 15,8% din PIB. Grecia are, in prezent, o datorie de 398,5 miliarde de dolari, care reprezinta 157,7% din PIB.
Potrivit estimarilor expertilor agentiei de rating Fitch, Guvernul Romaniei are un necesar brut de finantare de 14,9 miliarde de euro pentru acest an, influentat si de platile catre FMI in contul imprumutului primit in perioada 2009-2011, in timpul crizei financiare.
Cum din taxe si impozite nu prea are de unde sa plateasca, statul nu are alta varianta decat sa se imprumute. Trezoreria a imprumutat in ianuarie 11,4 miliarde lei, plus 502,5 milioane de euro atrasi prin obligatiuni cu scadenta la 3 ani. Pentru luna februarie, Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca vrea sa imprumute 3,7 miliarde lei.
Motivul este legat de scaderea sensibila a dobanzilor intervenita odata cu anuntul JP Morgan de la mijlocul lunii ianuarie privind includerea obligatiunilor Romaniei intr-un indice al bancii. De atunci, randamentele pentru obligatiunile cu termen mai lung au atins niveluri minime record.
Banca Nationala a incheiat anul trecut cu o rezerva valutara de 31,2 miliarde de euro, in scadere cu echivalentul a 2 miliarde euro fata de sfarsitul anului 2011. Iar Trezoreria are un buffer (rezerva) de lichiditati de 4,6 miliarde de euro, care acopera cheltuielile pe 4 luni.
Platile Romaniei catre FMI vor totaliza 4,8 miliarde de euro in acest an, din care doar 1 miliard de euro de catre Guvern. Restul de 3,8 miliarde de euro sunt fonduri datorate FMI de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Suma datorata de banca centrala nu este inclusa in necesarul brut de finantare al Guvernului.
Ministerul Finantelor estimeaza ca serviciul datoriei publice va urca de la 64,8 mld. lei in 2012 la 73,8 mld. lei in 2013 si 77,6 mld. lei in 2014, cea mai mare parte a sumelor reprezentand rate de rambursat.dailybusiness.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!