Locuri de munca fara candidati
De-a lungul celor 30 de zile, cât stau, de obicei, ofertele angajatorilor pe un site de joburi, pentru fiecare loc de munca exista o medie de o mie de aplicatii. La polul opus, exista anumite posturi pentru care nu exista candidati. Câteva explicatii, mai jos.
Criza economica s-a reflectat dur asupra pietei muncii, dovada ca exista slujbe (în general, în vânzari, marketing si administrativ) pentru care sunt depuse nu mai putin de 4.000 de CV-uri. În dreptul altora, însa, angajatorii primesc aplicatii cu târâita, procesul de recrutare pentru aceste posturi ajungând sa se întinda pe luni bune. Unele sunt atât de complexe, încât un neofit nici nu le pricepe denumirea (vezi Requirements Engineering Developer sau QHSE Project Specialist), ceea ce ar justifica, în parte, reticenta candidatilor. Altele, însa, sunt meserii cu vechime pe piata, a caror titulatura a intrat deja în limbajul comun – intra aici programatorii web, administratorii de sistem, inginerii sau consultantii fiscali.
Cum s-a ajuns ca pentru aceste pozitii, pentru care altadata candidatii se calcau în picioare, sa nu mai existe decât o mâna de amatori?
Una dintre explicatii, înaintate de Raluca Penes, coordonator de recrutare în cadrul Smartree, este ca, „pentru a supravietui crizei economice, organizatiile si-au restructurat o parte din posturi, alocând responsabilitatile acestora catre alte posturi din firma. Au rezultat astfel anumite locuri de munca hibrid, cu roluri si responsabilitati complexe“. Asadar, actuala situatie a aparut „nu pentru ca oamenii nu vor sa munceasca, ci pentru ca nu reusesc sa se adapteze acestor noi cerinte ale pietei muncii“. În opinia expertei Smartree, principalul domeniu în care se manifesta aceasta discrepanta între cerere si oferta este IT-ul, unde un proces de recrutare pentru o pozitie de Software Developer C/C++ poate dura trei luni.
Potrivit Monicai Ion, manager general al firmei clujene de recrutare Psihoselect, IT-ul a devenit cel mai dificil sector din piata, pentru ca „este în crestere continua de opt ani, iar angajatorii au ajuns sa-si puna la punct politici de retentie de personal complexe, motiv pentru care angajatii au o serie de piedici în a parasi compania. În paralel, facultatile de profil nu produc suficienti ingineri IT si, adesea, nu la nivelul asteptarilor companiilor. De aceea, angajatii din acest domeniu sunt, acum, supraplatiti raportat la eficienta muncii lor“.
Investitii noi, dar cu cine?
Alta cauza, evidentiata de Cristina Savuica, directoarea companiei de resurse umane Lugera, este dezvoltarea accelerata a unor domenii noi, cum este energia regenerabila, pentru care nu exista nici pregatire teoretica, în universitati, nici un istoric pe piata locala, care sa fi permis acumularea de expertiza de catre candidati. Potrivit Ralucai Penes, „în multe industrii, cum sunt cea energetica si tehnologica, exista multe oferte de job pentru care nu exista educatie formala sau expertiza concreta, caz în care, desi exista oferta din partea companiilor, nu exista cerere din partea candidatilor. De exemplu, avem ingineri energeticieni, dar putini sunt specializati în domeniul energiei regenerabile sau nucleare“.
Solutia? „Sunt doua optiuni: fie aducem specialitti foarte bine pregatiti din strainatate (care doresc sa revina în tara sau care aleg sa lucreze ca expati), fie sunt recrutati de la firme care i-au instruit în prealabil. În cazul în care specialistii sunt atrasi de pe piete internationale, procesul de recrutare si selectie poate dura pâna la patru luni“, spune Monica Ion.
4 luni poate dura procesul de recrutare si selectie în cazul unui specialist în energie regenerabila.Mirona Hritcu, capital.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!