Exporturile in declin, pentru prima data in ultimii trei ani

 

Luna decembrie a fost cea mai slaba de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut.

vapor incarcat exportExporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ si au scazut cu 0,5%, în conditiile contractiei unor economii din zona euro, principalii partenerii comerciali ai României, desi se estima o crestere de 7%. Declinul vine dupa ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%.

Economia Ro­mâniei este în­ca puternic de­pen­denta de zo­na euro, ceea ce re­prezinta o vul­ne­rabilitate, dar se ob­ser­va con­ti­nuarea cresterii gra­dului de di­ver­sificare geo­gra­fica, ex­portu­ri­le catre ta­rile non-UE fiind în crestere anul trecut.

Luna decembrie a fost cea mai slaba de anul trecut pen­tru schimburile co­merciale ex­ter­ne, exporturile to­tali­zând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evo­lu­tia a fost influ­en­ta­ta de ex­por­tu­rile intra-UE, ca­re au scazut cu 8,6%, în timp ce schim­burile co­mer­ciale în afara Uniunii Euro­pe­ne au crescut cu 3%. Aceasta este pri­ma scadere din ul­timii trei ani. În 2010 si 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.

Trendul exporturilor este corelat cu cel al productiei in­dus­triale, care a stagnat pe ansamblul anului trecut, dupa ce în 2010 si 2011 a înregistrat cresteri neîntrerupte. Productia industriala a înregistrat în noiembrie o scadere de 1,3% fata de aceasi luna din 2011, reprezentând cea mai mare ajustare din ultimii trei ani, iar în decembrie a stagnat. Industria reprezinta circa un sfert din PIB-ul României.

Evolutia economiei României a fost corelata în 2012 cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnica, pentru a doua oara în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrautatirea semnificativa a cererii externe. Majoritatea prognozelor privind cresterea economica din 2012 au fost ajustate spre 0,2-0,6%, dar nu este exclus nici scenariul recesiunii.

Pentru a suplini reducerea exporturilor catre Uniunea Europeana, analistii au recomandat extinderea pietelor de desfacere din afara Uniunii, însa procesul este de durata si afectat de concurenta puternica pe costuri de productie. „Cu toate ca se observa o scadere a exporturilor în 2012, cresterea gradului de diversificare geografica a pietelor pentru bunurile românesti a condus la diminuarea impactului negativ indus de cererea în scadere din Europa”, afirma Catalina Molnar, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

Exporturile catre tarile non-EU au crescut cu 2,5% anul trecut, ajungând la o pondere de 30% în total exporturi, în timp ce exporturile catre Europa au scazut cu 1,8%.

„Evolutia slaba a exporturilor românesti s-a accentuat în a doua jumatate a anului 2012 si se datoreaza atât recesiunii din zona euro, cât si încetinirii unor piete emergente precum Turcia, un partener comercial important al României. Dependenta puternica de zona euro ramâne o vulnerabilitate a economiei românesti atât din punct de vedere al orientarii exporturilor, cât si al surselor de provenienta a investitiilor straine directe, iar orientarea catre piete alternative din Asia si America ar fi benefica”, spune Eugen Sinca, analist sef la BCR.

Anul trecut exporturile au totalizat 45 mld. euro, în scadere cu 0,5% fata de 2011, în timp ce importurile s-au diminuat cu 0,6%, la 54,6 mld. euro. Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia sa iasa din criza, crescând aproape neîntrerupt în anii 2010 si 2011.

În noiembrie 2012 exporturile au ajuns la 4,2 mld. euro, al doilea maxim istoric lunar, în timp ce importurile au frânat puternic, indicând o înrautatire a cererii interne. Maximul istoric lunar la exporturi, de 4,21 mld. euro, s-a înregistrat în luna septembrie 2011.

Evolutia exporturilor nu a confirmat însa asteptarile. Comisia de Prognoza vedea o crestere de 7% a exporturilor pentru 2012, la 48 mld. euro, fata de 45 mld. euro în 2011. Însa au existat si analisti care nu excludeau la începutul anului 2012 riscul scaderii exporturilor în ipoteza materializarii scenariilor negative legate de criza datoriilor.

Ponderi importante în structura exporturilor si importurilor sunt detinute de grupele de produse masini si echipamente de transport (40,4% la export si 33,7% la import) si alte produse manufacturate (34,1% la export si 29,3% la import).

Analizând structura exporturilor, observam o scadere a ponderii masi­nilor si echipamentelor (inclusiv de transport) cu 0,8 puncte, pâna la 40,4%, dar o scadere si mai mare se observa si pe zona importurilor (-0,9 puncte, pâna la 33,7%), dupa cum remarca Molnar.

Cu toate ca 2012 a fost un an agricol slab, exporturile de produse agricole si alimente, bauturi si tutun au crescut semnificativ, ponderea acestui segment ajungând la 7,5% în total exporturi (de la 6,4% în 2011). O posibila explicatie ar putea sa fie investitiile în infrastructura în domeniul agricol (ex. silozuri) care au putut face posibila stocarea produselor obtinute într-un an agricol foarte bun (precum 2011) si amânarea vânzarii acestora la preturi mici pentru mai târziu (când preturile se ajusteaza), explica economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

Deficitul comercial a crescut anul trecut cu 1,7 mld. lei, la 42,7 mld. lei, dar, exprimat în moneda europeana, indicatorul a scazut cu 109,4 mil. euro, la 9,56 mld. euro, apropiat de nivelul din 2011.

Cum va fi 2013 pentru exporturi?

BCR, cea mai mare banca dupa active, se asteapta în 2013 la o crestere usoara a exporturilor, de 2-3% în termeni nominali, în conditiile în care indicatori de sentiment precum Ifo Business Climate sau PMI arata o îmbunatatire a economiei germane.

Având în vedere lansarea unor noi modele la Dacia, intentia Ford de a majora productia de motoare (având în vedere cererea mai mare pentru astfel de produse decât pentru automobile), intrarea în productie a DeLonghi si Bosh în 2013 ar putea avea un impact favorabil asupra exporturilor din România, crede Catalina Molnar.

„Revenirea economiei zonei euro din a doua parte a anului 2013 si perspectivele usor mai bune pentru economia mondiala în 2013 fata de 2012 pot genera, de asemenea, un efect marginal pozitiv.”

De unde poate veni cresterea economica?

Nu exista o „reteta” pentru crestere economica. În plus, cunoastem cel putin câteva constrângeri cu care ne vom confrunta si în anii urmatori. Constrângeri care sunt determinate, în primul rând, de conditiile externe, spune Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finantelor. Exista cel putin patru domenii în care este loc de o mai buna folosire a resurselor existente. De aici pot aparea rezultatele mult dorite. Aceste domenii sunt energia, infrastructura, sectorul întreprinderilor de stat si agricultura privita din perspectiva dezvoltarii rurale, în opinia lui Doltu.   Claudia Medrega, zf.ro.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie