CCR dezbate prevederi ale legii ANI repuse pe rol
Curtea Constitutionala a României (CCR) dezbate, marti, mai multe exceptii de neconstitutionalitate a unor prevederi ale Legii privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice si de functionare a Agentiei Nationale de Integritate (ANI), dupa ce a decis repunerea pe rol a unor dosare.
Printre articolele contestate se afla si cele care prevad termenul de depunere a declaratiilor de avere si interese, postarea pe pagina de internet a declaratiilor si transmiterea catre Agentie, activitatile desfasurate de catre inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea rapoartelor, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare si sanctiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Un prim dosar repus pe rol este cel al lui Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, care a contestat în procesul cu ANI, dispozitiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) si g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 si ale art.33 pct.1, 3 si 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii 144/2007 privind înfiintarea si functionarea Agentiei.
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice este contestata – în ansamblu ei precum si art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) si (2), art.13 – 19 si art.20 – 26 din acelasi act normativ – în dosarul, repus pe rol si conexat, a deputatului Karoly Kerekes si a fostului parlamentar Brândusa Novac.
De asemenea, a fost repus pe rol si dosarul presedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astarastoae, care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) si alin.(2) din Legea 176/2010 si ale art.13 si art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum si ale art.215 alin.(3) din Legea educatiei nationale 1/2011.
Articolul criticat din Legea educatiei nationale prevede ca persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.
În aprilie 2010, CCR a declarat ca fiind neconstitutionale mai multe dispozitii din Legea privind înfiintarea, organizarea si functionarea ANI, decizie în urma careia institutia si-a pierdut o mare parte din atributii.
Curtea a motivat atunci ca dispozitiile Capitolului I ‘Dispozitii generale’ (art.1-9) din Legea ANI sunt neconstitutionale în masura în care prevad competenta Agentiei de a efectua si întocmi acte de cercetare si de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.
„Analizând continutul normativ al textelor referitoare la atributiile, procedura si solutiile pe care le poate adopta Agentia, Curtea observa ca activitatile de cercetare, de ancheta, efectuate de catre inspectorii de integritate – în cadrul carora se administreaza si se evalueaza probe, se solicita orice informatii necesare de la orice institutie, autoritate publica, persoana juridica de drept public sau privat si se efectueaza expertize – sunt urmate, potrivit art.46 din Legea nr.144/2007, de întocmirea unui act de constatare, cu efecte juridice similare rechizitoriului, sub aspectul sesizarii instantei de judecata. Astfel, prin actul de constatare, inspectorul de integritate analizeaza si decide – printr-un procedeu specific functiei de judecata – daca exista diferente vadite între averea dobândita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate în aceeasi perioada si daca dobândirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate este nejustificata, solicitând instantei de judecata – ca urmare a aceluiasi procedeu – confiscarea averii nejustificate”, sustineau judecatorii Curtii la acea data, care apreciau ca anumite activitati desfasurate de inspectorii de integritate au caracter jurisdictional.
De asemenea, mentionau ca obligatia prevazuta de lege de a se publica declaratiile de avere si de interese pe paginile de internet, precum si transmiterea acestora catre Agentie, nesocotesc dreptul la respectul si ocrotirea vietii private, consacrat prin Legea fundamentala, precum si prin art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin expunerea nejustificata în mod obiectiv si rational.
Ulterior, în iulie 2010, CCR a admis sesizarea sefului statului si a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile Legii privind integritatea în exercitarea functiilor publice si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative deoarece nu respecta normele de tehnica legislativa menite sa asigure sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei.
Potrivit CCR, legea nu respecta nici normele menite sa asigure continutul, forma juridica, limbajul si stilul actului normativ. agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!