CCR a amanat pentru miercuri, solutionarea exceptiilor privind prevederi din Legea ANI
Curtea Constitutionala a României a amânat pentru miercuri solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a unor prevederi din legile referitoare la Agentia Nationala de Integritate.
CCR decisese anterior repunerea pe rol a mai multor dosare privind exceptii de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice si din cea de functionare a ANI.
În cadrul dezbaterilor din sedinta publica de marti, avocatii presedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astarastoae, au sustinut ca, în prezent, legat de activitatea ANI exista o confuzie între functia de ancheta si cea de judecata, în sensul ca inspectorul de integritate este si cel care ancheteaza si cel care da verdictul.
În sustinerea cauzei, aparatorii au invocat raportul recent al Comisiei Europene în care s-ar face referire la mai multi ministri evaluati în noiembrie de ANI si care, desi ar fi contestat raportul inspectorilor de integritate, s-ar fi recomandat demiterea acestora. În opinia avocatilor, prin acest lucru s-ar recomanda României un regim juridic care sa permita iesirea functionarului din sistem în aceasta faza.
Ei au adaugat ca verdictul în acest caz este dat de o autoritate din sfera administratiei si vizeaza drepturi fundamentale, apropiindu-se de o activitate de judecata. De asemenea, au invocat faptul ca numai hotarârea judecatoreasca este rezultatul unui proces echitabil si ca, în prezent, acuzatul e obligat sa-si dovedeasca nevinovatia.
În replica, reprezentantul ANI a sustinut ca inspectorii nu au atributii administrative jurisdictionale si ca emit rapoarte în urma unor evaluari. El a precizat ca raportul ANI produce efecte juridice doar în cazul în care nu este contestat de persoana vizata, în termenul de 15 zile prevazut de lege. Potrivit oficialului agentiei, inspectorii verifica respectarea regimului de incompatibilitate si a conflictului de interese raportat la dispozitiile legale în vigoare care sanctioneaza aceste lucruri.
Tot în sedinta de marti, CCR a amânat pentru 28 februarie dezbaterile din dosarul presedintelui Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu.
Printre articolele contestate se afla si cele care prevad termenul de depunere a declaratiilor de avere si interese, postarea pe pagina de internet a declaratiilor si transmiterea catre agentie, activitatile desfasurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea rapoartelor, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare si sanctiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Un prim dosar repus pe rol este cel al lui Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, care a contestat în procesul cu ANI dispozitiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) si g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 si ale art.33 pct.1, 3 si 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii 144/2007 privind înfiintarea si functionarea Agentiei.
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice este contestata – în ansamblu ei precum si art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) si (2), art.13 – 19 si art.20 – 26 din acelasi act normativ – în dosarul, repus pe rol si conexat, a deputatului Karoly Kerekes si a fostului parlamentar Brândusa Novac.
De asemenea, a fost repus pe rol si dosarul presedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astarastoae, care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) si alin.(2) din Legea 176/2010 si ale art.13 si art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum si ale art.215 alin.(3) din Legea educatiei nationale 1/2011.agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!