Specialistii dezbat cazul copiilor legati de paturi la spitalul din Buzau: Legarea copilului fara sa i se explice motivele inseamna nu doar abuz fizic, ci si emotional
Contentionarea pacientilor, spun specialistii, nu poate fi folosita ca pedeapsa sau pentru a suplini lipsa de personal, iar in cazul copilului, aceasta ar trebui facuta sub supraveghere, pentru ca rolul masurii ar trebui sa fie de linistire a pacientului, si nu de a-i produce noi traume.
Imaginile cu copiii legati de paturi in sectia de pediatrie a Spitalului Judetean Buzau au readus in atentie una dintre vechile probleme ale sistemului de ocrotire a copiilor institutionalizati, des intalnita inainte de 1997 si care a adus grave prejudicii de imagine Romaniei.
Situatia din Spitalul din Buzau a dus discutia in doua directii: una care viza neglijenta si o alta despre justificarea masurilor respective, avand in vedere situatia concreta de la Spitalul Judetean Buzau si necesitatea de a lega de paturi copiii ingrijiti, in conditiile lipsei de personal.
Specialistii in protectia copilului si in respectarea drepturilor omului considera insa ca, dincolo de legalitate, in Spitalul de la Buzau nu a mai functionat niciun cod de etica profesionala.
Daniela Gheorghe, psiholog specializat in problematica copilului, a explicat, pentru Mediafax, ca atunci cand se impune contentionarea, indiferent daca pacientul are o boala mintala sau nu, din punct de vedere profesional exista obligatia de a i se explica acestuia ca masura de contentionare este luata pentru binele lui. Iar asta pentru ca, in lipsa unei explicatii, masura va fi interpretata ca o pedeapsa.
„Izolarea prin legare produce traume fizice si nu mai trebuie sa existe si cea psihica. Copilul nu are voie sa fie singur. Scopul contentionarii este sa-l linistesti, iar pentru asta cineva trebuie sa-i acorde ingrijiri. Cand nu mai poti face miscari, reactionezi altfel. Corpul poate reactiona altfel, pot fi reactii vegetative, iar atunci, medical, corect este sa fie observat ca sa-l calmezi prin discutii si chiar prin mangaiere. Era obligatoriu ca acei copii sa fie observati. Mai mult, la copilul mic, contentionarea nu trebuie sa dureze mult, pentru ca el se linisteste repede. Nu trebuie sa folosesti aceasta metoda ca ceva uzual. Este ultima la care trebuie sa apelezi, ceea ce nu mi se pare ca s-a intamplat”, a explicat Daniela Gheorghe.
Psihologul a mai spus ca legarea copilului fara sa i se explice motivele inseamna nu doar abuz fizic, ci si emotional.
„Cu cat copilul e mai mic, cu atat traumele sunt mai mari, cu atat se sperie mai mult si isi imagineaza lucruri. Daca este si abandonat, nu mai are posibilitatea autovindecarii, iar trauma este si mai mare”, a mai spus Daniela Gheorghe.
Georgiana Pascu, de la Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), a sesizat mai multe incalcari ale legislatiei in vigoare.
„Legea 221/2010 pentru ratificarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati este, de fapt, angajamentul luat de statul roman ca va lua toate masurile legale pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati si ca in toate actiunile va tine cont de interesul superior al copilului. intrebarea este cum a vazut Spitalul de pediatrie si DGASPC Buzau interesul superior al copilului?”, a declarat Georgiana Pascu.
Ea a mai precizat ca DGASPC Buzau avea obligatia sa verifice periodic ca tratamentul aplicat acelor copii este unul adecvat.
„Eu n-as putea gasi o scuza pentru un tratament inuman faptul ca spitalul nu a avut personal. A te prevala de faptul ca nu ai suficienti angajati si sa legi copiii din centrul de plasament nu poate fi scuzat. De ce nu au cerut un reprezentant, un ingrijitor de la DGASPC? Au fost facute demersuri pentru acesti copii?”, intreaba reprezentanta CRJ.
In opinia sa, reprezentantii spitalului nu au demonstrat „periculozitatea” la care face referire legea in cazul aplicarii masurii de contentionare si nici nu au precizat daca au avut acordul presedintelui Consiliului Judetean, reprezentantul legal al copiilor institutionalizati, pentru a-i lega pe acestia.
„Reprezentantul legal este presedintele Consiliului Judetean, ceea ce inseamna ca medicii puteau doar cu acordul lui sa-i lege. Acest caz mai ridica un mare semnal de alarma. Inca de anul trecut, sesizam Ministerul Muncii si Inspectia Sociala cu privire la faptul ca ONG-urilor de drepturile omului nu le mai este permis sa faca vizite neanuntate la centre cu persoane cu dizabilitati mintale. Ni s-a spus ca statul are suficiente organisme cu care sa-si monitorizeze sistemul”, a precizat Georgiana Pascu.
Presedintele Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Bogdan Simion, crede ca, dincolo de drepturile copilului, de definitia abuzului si de comportamentul uman, reglementarile in vigoare sunt „seci, explicative si acuzatoare pentru echipa de profesionisti in sanatate” care au hotarat sa trateze astfel mai multi pacienti copii.
Presedintele FONPC invoca Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 372 din 2006 referitor la Normele metodologice de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice, care detaliaza cum se face contentionarea pacientului.
Citeste articolul integral pe mediafax.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!